• studenții au început să guste tot mai mult din roadele propriei inițiative • Alexandru Mitrea și Alex Uricaru au fost printre primii studenți care s-au apucat de afaceri
Inițiativa statului de a stimula tinerii să-și ia viața pe cont propriu începe, timid, să dea roade. Deși nu în numărul scontat, studenții apelează la facilitățile legale și se apucă de afaceri legale, renunțînd la micul trafic de prin cămine. Peste 160 de studenți băcăuani și-au înființat propriile afaceri, beneficiind de facilitățile oferite prin Registrul Comerțului. Gheorghiță Patrichi, directorul Oficiului Registrului Comerțului de pe lîngă Tribunalul Bacău, spune că tinerii întreprinzători încă preferă comerțul ca obiect principal de activitate. „Totuși, se constată că studenții încep tot mai mult să deschidă afaceri din domeniul IT: realizare de programe, furnizare de programe, contabilitate pe calculator și altele. Se cunoaște că solicitanții sînt specialiști în acest domeniu”, declară directorul Patrichi.
Patronii-studenți fac și munca de jos
Alexandru Mitrea și Alex Uricaru sînt doi tineri studenți care au avut curajul să-și înceapă o afacere. Alex Uricaru este student în anul al III-lea la Inginerie Economică. În primul an de facultate a lucrat la un centru bugetar. Aici a avut norocul să-l aibă drept contabil-șef pe Gheorghe Gînac, care l-a învățat cum să-și deschidă fără prea mulți bani o firmă. Ideea i s-a părut bună tînărului, dar lui lui Alex îi lipseau banii, chiar dacă trebuia să plătească doar 10% din costul total al firmei. Cei 4,5 milioane de lei necesari pentru acte erau o sumă prea mare pentru el. În ajutor i-a sărit Gheorghe Gîrnac, care i-a oferit banii necesari. Cu multă greutate, dar și cu ajutor din jur, pe 25 mai 2003, a luat ființă SC Uricalex SRL, o firmă care, timp de trei luni, a stat degeaba, fără să producă nimic. De la depunerea actelor și pînă la înființare, a durat peste două luni. Alex avut nevoie de multă răbdare ca să rezolve problemele birocratice la Registrul Comerțului, iar ca el au făcut și alți studenți. În ciuda greutăților de început, Alex s-a văzut, în cele din urmă, cu actele în brațe. Impulsul de începere a activității firmei a fost dat tot de Gheoghe Gîrnac. El a făcut o comandă la firma lui Alex pentru Centrul Bugetar Creșe, comandă care a reușit să-l aducă pe studentul nostru în lumea afacerilor.
Pentru că nu se putea descurca singur, Alex s-a asociat cu Alexandru Mitrea, student în anul al II-lea la Educație fizică și sport.
Băieții au ajuns să aibă acum opt obiecte de activitate și două în stadiu de proiect. Cei doi studenți – patroni fac singuri și munca de șef, și muncile de jos. Ei distribuie detergenți industriali produși de o firmă spaniolă, distribuie un produs ecologic de tratament pentru fosele septice, fac intermediere de șervețele igienice, hîrtie igienică și prosoape igienice, comercializează sacoșe, pungi, saci menaj, sacoșe personalizate, au o colaborare cu o firmă nemțească producătoare de cacao destinată fabricării de napolitane și ciocolată, se ocupă cu deratizare, dezinsecție și dezinfecție.
„Trebuie să tragi ca un sclav”
Alex Mitrea spune că e destul de profitabilă afacerea, avînd în vedere că își pun adaos comercial de 20-30%. Asta are, însă, și un revers. „Trebuie să tragi ca un sclav. Fără muncă, nu rezolvi nimic, trebuie să alergi toată ziua”, recunoaște Alexandru Mitrea. El mai spune că cea mai mare problemă de care se lovește un tînăr care se apucă de afaceri este neîncrederea partenerilor. „Dacă ești tînăr și te duci la o firmă să le arăți o ofertă sau să le spui că vrei să lucrezi cu ei, nu te prea bagă în seamă. Cel mai bine este să vorbești prin telefon”, ne-a mai declarat Mitrea.
Cea mai mare dorință a lor este să nu mai plătească impozit pe profit pentu că, astfel, se vor putea dezvolta mult mai repede.
În opinia lor, afacerea viitorului este pensiunea turistică. „Poți prinde un fond Phare și să-ți faci o pensiune turistică. Se pot scoate mulți bani din asta, pentru că tot mai mulți români vor să-și petreacă în mod rustic vacanțele”, crede Alex Uricaru. Sfatul băieților către colegii lor studenți este să-și facă firme, pentru că, spun ei, dacă nu o folosesc, după trei ani o pot vinde și, cu siguranță, vor scoate mult mai mulți bani decît au investit în ea.
Ce gratuități oferă statul
Statul i-a scutit pe studenți de plata formalităților birocratice de la Registrul Comerțului și de la primării. Această facilitate a fost introdusă prin Hotărîrea de Guvern 166/2003, care prevede că studenții pot să-și înființeze societăți comerciale aproape gratis. Astfel, studenții sînt scutiți de la plata taxelor și tarifelor de înmatriculare la oficiile Registrului Comerțului, precum și a tarifelor pentru operațiunile efectuate și serviciile de asistență acordate de Biroul Unic. De asemenea, studenții nu sînt nevoiți să cheltuie bani pentru achitarea taxelor și tarifelor pentru autorizarea funcționării comercianților, solicitate la constituire. În plus, tinerii nu mai achită taxele și tarifele pentru obținerea de la primării a autorizației de desfășurare a unor activități economice în mod independent, taxele pentru publicarea, în extras, în Monitorul Oficial al României, a Încheierii de înmatriculare; taxele de timbru pentru activitatea notarială, în cazul în care este prevăzută obligativitatea încheierii în formă autentică. Beneficiază de aceste facilități studenții care urmează cursurile unei forme de învățămînt superior de lungă sau scurtă durată, la o instituție de învățămînt superior acreditată. Studenții trebuie să fie cel puțin în anul al doilea de studiu și să nu fi depășit vîrsta de 30 de ani. Facilitățile se acordă o singură dată, pentru constituirea unei singure firme. În cazul în care, în perioada de pînă la trei ani de la înmatriculare, intervine cesionarea sau înstrăinarea parțială sau totală, prin orice modalitate, a părților sociale sau acțiunilor, respectiva persoană trebuie să restituie contravaloarea facilităților de care a beneficiat. Studenții întreprinzători au de achitat la Registru doar taxa de timbru judiciar și rezervarea numelui firmei, care nu însumează mai mult de cîteva sute de mii de lei. (Alexandru Covaci, Florin POPESCU)
Lasă un răspuns