Politizarea educației școlare

Care dascăl nu-și amintește, cu emoție, de prima oră de predare – învățare?! De toate pregătirile și așteptarea febrilă, asemenea elevului de casa a I-a, înainte de prima zi de școală? Eu, cel puțin, nu voi uita niciodată prima oră de curs la clasa a III-a A, de la Liceul Comercial din Bacău, din acel început de an școlar, în toamna anului 1946. Atunci mi-am readus aminte de prima mea învățătoare, doamna Ecaterina Paleologu, care mi-a pus în mînă condeiul să scriu pe tăbliță primele litere ale alfabetului: A…B…C… Și tot atunci mi-am amintit de profesorii mei de Limba română de la Colegiul Național „Sf. Sava”: Andrei Marin și Ștefan Pop, care mi-au dirijat pașii spre disciplina care mi-a plăcut cel mai mult; ca și de universitarii: N. Cartojan, Dan Simonescu, Tudor Vianu sau G. Călinescu, pe care i-am luat drept modele de oameni ai științelor literaturii…
în ziua aceea de septembrie trebuia să mă însoțească la clasă directorul liceului, profesorul Andrei Mocanu, pentru a mă prezenta elevilor din clasa a III-a A. Dar chiar în momentul acela sosise un inspector din Minister și a trebuit să rămînă cu el în cancelarie, pentru discuții importante. Așa că, spre surprinderea elevilor, am intrat singur în clasă, cu catalogul provizoriu sub braț și o culegere de lecturi destinată elevilor de gimnaziu. Nu știu: mi-am înghițit emoțiile, ori le-am lăsat afară, și m-am prezentat singur în fața elevilor, ridicați în picioare și rostind într-un glas: „Bună ziua!” la cel rostit de mine aproape șoptit. După care au luat loc în băncile așezate pe două rînduri, de la ușă spre fundul clasei, cu un culoar larg între ele. După ce am strigat catalogul – „ca să ne cunoaștem”, am zis eu – am coborît de la catedră, în fața clasei, cu cartea aceea în mînă – ca o „armă” de luptă sau ca „pretext” pentru a cîștiga atenția clasei – decis să încep lecția; prima mea lecție de Limba română – cu lectura unei poezii din carte: „Limba noastră” de Al. Mateevici, un poet basarabean (încă neinterzis la vremea aceea), așa cum hotărîsem în ziua premergătoare: „Limba noastră-i o comoară / în adîncuri înfundată, / Un șirag de piatră rară / Pe moșie revărsată…”. Surpriză! Copiii o cunoșteau. Și eu m-am adaptat imediat situației, punîndu-i pe elevii care ridicau mîna să recite cîte o strofă, în continuare. O cunoșteau din clasa anterioară și o analizaseră cu distinsul și iubitul lor profesor Andrei Mocanu. Și în continuare am scos la tablă pe fiecare din elevii care recitaseră, să scrie strofa recitată pentru a discuta ortografia și punctuația, dar și mijloacele artistice prin care poetul ne-a transmis sentimentele de adevărat patriot…
Și cam așa au decurs toate cele 12 „ore suplimentare” săptămînale, pe care le-am predat la Liceul Comercial din Bacău. Dar nu tot așa au decurs orele de predare din întreaga catedră, pe care le-am predat la Liceul „Ferdinand” (Școala Medie nr.1), catedră pe care am deținut-o din 1947 pînă în 1952 (ultimul an, parțial, fiindcă Secția de învățămînt mă transferase la Școala Medie nr. 2 – „Vasile Alecsandri”), unde mi-am continuat ucenicia de dascăl, alături de alți mari dascăli filologi ai epocii: Gh.Tomescu, Olinic, C. Mardare, D. Alistar, I.Grigoriu, care mi-au devenit nu numai buni și sinceri prieteni, ci și adevărate modele de dascăli, a căror experiență le-am urmat; în condițiile în care învățămîntul trecea prin nefericite transformări ideologice și social-politice: cursuri peste cursuri IPCD, locale ori în alte orașe ale țării, învățămînt politic pentru profesori, ca și pentru elevi, practica în atelierele școlii sau în întreprinderi, practica agricolă (strînsul recoltei), la începutul anului școlar. Și a mai fost și Reforma învățămîntului din 1948 care elimina numele de liceu teoretic, înlocuindu-l cu trei cuvinte: Școala Medie Tehnică. Limba și Literatura Română rămînea, însă, ca obiect principal în toate Școlile Medii, dar cu condiția de a politiza și actualiza operele și scriitorii în „spiritul învățăturii marxist-leniniste”, al socialismului stiințific, care devenise obiect principal în toate școlile medii și profesionale… (Prof. Marin COSMESCU)ău, din acel început de an școlar, în toamna anului 1946. Atunci mi-am rea

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!