Pomana PSD intră în faliment

Aproape 11 miliarde de lei a alocat Consiliul Județean pentru suplimentarea banilor necesari asigurării venitului minim garantat, conform Legii 416/201. Prin deciziile anterioare, CJ a alocat circa 62 de miliarde de lei, ceea ce a urcat la peste 73 de miliarde de lei ajutoarele date celor ce nu au alt mijloc de subzistență decît pomana statului. Chiar și așa, sumele sînt insuficiente, majoritatea primarilor fiind nemulțumiți de sumele alocate de la buget.
Declinul Venitului minim garantat a început chiar din 2002, primul an de aplicare a legii. Programat să fie acordat pe întreg parcursul anului, ajutorul nu a mai putut fi susținut financiar din cauză că banii alocați de la Bugetul de stat prin CJ s-au epuizat repede. Ultimele rămășițe din cele 146 de miliarde de lei venite de la București au fost alocate atunci, și încă din mai aproape toate localitățile au cam epuizat banii alocați. Doar comunele unde primarii au fost mai exigenți au mai avut ceva bani peste vară. în goana după bunăvoința alegătorilor, unele comisii locale, conduse de primari, au fost extrem de îngăduitoare la evaluarea veniturilor beneficiarilor Legii 416. Au fost cazuri cînd unele comisii locale au apreciat că un țăran poate obține doar 1.000 de lei din vînzarea unei găini, ceea ce a dus la mărirea artificială numărului de dosare aprobate și, implicit a cheltuielilor. în 2002, la ultima rectificare de buget nu s-a alocat nici un leu pentru Legea 416/2001.
Anul 2003 se anunța și mai prost, din acest punct de vedere. Consilierii județeni au împărțit peste 14 miliarde de lei alocate asigurării venitului minim garantat în primul trimestru al acelui an. Solicitările pentru ajutorul social erau la fel ca anul anterior, dar plata cerută pentru ajutoarele de încălzire era foarte mare. Ca urmare, CJ nu a putut asigura sumele solicitate, care depășeau 40 de miliarde de lei. De aceea, CJ a solicitat consiliilor locale revizuirea și modificarea hotărîrilor pentru stabilirea limitelor minime ale veniturilor medii lunare, precum și luarea în calcul a veniturilor obținute din muncile ocazionale. Media beneficiarilor de ajutoare sociale, raportat la numărul de locuitori ai județului Bacău, era de 8,4 la sută. Aproape 40 de localități depășeau media pe județ. Cele mai grave erau, încă de pe atunci, situațiile de la Lipova, Colonești și Horgești, unde mai mult de jumătate dintre locuitori stăteau la mila statului. Comunele din județ au ajuns, în octombrie 2003, să aibă restanțe de plată de 62 de miliarde de lei, pentru ajutoare sociale, și 3,4 miliarde de lei, pentru încălzirea locuinței. La un loc, comunele și orașele băcăuane, restanțele la plată, conform dosarelor sociale întocmite de primării, depășeau 100 de miliarde de lei, la nivelul primelor șapte luni ale acelui an. Ca să facă față solicitărilor de ajutoare sociale, primăriile au solicitat de la Consiliul Județean, ca, la ultima rectificare de buget, să le fie alocate peste 147 de miliarde de lei. Dezamăgirea a fost totală după ședința de rectificare, deoarece Guvernul nu a trimis la Bacău decît 42 de miliarde de lei pentru plata ajutoarelor sociale și pentru încălzirea locuinței. Banii, puțini, au fost împărțiți în consecință, adică un pic la fiecare, dar nu suficienți pentru săracii din localitățile județului.
încă din prima parte a lui 2004, se știa că banii alocați pentru asigurarea venitului minim garantat nu ajung ca să acopere toate solicitările de ajutoare sociale din județ. în Bacău, pentru protecția socială, CJ a primit aproape 289 de miliarde de lei, bani ce urmau să fie cheltuiți pe tot parcursul anului pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încălzirea locuinței și susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap. Din suma alocată, CJ a dat peste 62 de miliarde de lei pentru ajutoare sociale. Pentru primul trimestru al acestui an, a fost repartizată pentru cheltuieli cu plata ajutoarelor sociale suma de 22,8 miliarde de lei. Pentru trimestrul al doilea, au primit destinația de ajutoare sociale aproape 23 de miliarde de lei. Circa 13.000 de băcăuani sînt beneficiarii acestui ajutor social. Repartizările s-au făcut în funcție de solicitările consiliilor locale, dar banii acopereau doar 58 la sută din necesar. Solicitările venite din toate localitățile județului se apropie de 44 de miliarde de lei.

„Banii nu ajung”

Primarii s-au prins, în cele din urmă, că promisiunile de la București n-au cum să se îndeplinească. După o serie de scandaluri, primarii n-au mai pus beneficiarii de ajutoare la muncă, decît în momentul cînd aveau banii în visterie.
Valea Seacă a primit la ultima rectificare de buget aproape 462 de milioane de lei, dar banii nu ajung pentru toți săracii. în plată se află 500 de dosare, dintre care 400 aparțin unor familii de rromi. în total, în comună se vor cheltui pentru venitul minim aproape 2,4 miliarde de lei, deși necesarul este cu mult mai mare.
La Lipova, primarul Costel Baciu ne-a spus clar că „banii nu ajung”, fiind necesare cam 500 de milioane de lei lunar. Săptămîna trecută, bugetul pentru Legea 416/2001 a fost suplimentat cu 218 milioane de lei, ceea ce a mărit la peste 2,2 miliarde sumele alocate pentru întreg anul. „Peste jumătate dintre locuitorii comunei au dreptul la ajutor social. Sînt necăjiți. Am în plată 450 de dosare, deci beneficiază de ajutoare peste 1.500 de oameni”, ne-a declarat primarul. El este nemulțumit de alocațiile bugetare venite în comună. „Ar fi bine să pot plăti măcar o lună da și una ba. însă, nu sînt bani decît pentru patru luni din tot acest an”, afirmă Costel Baciu. Nici el nu a pus oamenii să muncească în avans, ci a așteptat mai întîi să aibă banii necesari. Plățile le va face în noiembrie, odată cu ajutoarele pentru încălzire.
Din totalul celor peste 73 de miliarde de lei pentru asigurarea venitului minim, peste 61 de miliarde de lei sînt cheltuite în cele 80 de comune. Cel mai mult cheltuie comuna Răchitoasa, aproape 3,5 miliarde de lei. Dintre orașe și municipii, cei mai mulți asistați sînt în Buhuși, unde se cheltuie aproximativ 3,5 miliarde de lei. (Florin POPESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!