Pomii fructiferi se plantează şi toamna

Dr.ing. Florin ACATRINEI
Producător de pomi altoiţi
www.pomaltoi.ro

„Pomul primăvara ne înfrumuseţeaza, vara ne umbreşte iar toamna ne hrăneşte”, iată rolul pomiculturii bine sintetizat de înţelepciunea populară. Pomii sunt atât de importanţi pentru oameni încât raiul nu a putut fi imaginat fără ei.
Dar pentru a beneficia de toate aceste avantaje ale pomilor trebuie să începi prin a-i planta. Acest lucru devine, în aceeaşi înţelepciune populară, unul din primele trei lucruri pe care un om trebuie să le facă în viaţă “ Cine nu a făcut un copil, nu a zidit o casă şi nu a plantat un pom a trăit degeaba pe Pământ”.
Pomii sunt plantaţi pentru 20-30 de ani. Ocupă teren, cer timp şi bani. Din aceste motive investiţia trebuie gândită bine. Obţinerea rezultatelor dorite impune respectarea cerinţelor privind plantarea şi întreţinerea.
Se ştie în popor că doar primăvara se plantează pomii. Ştiinţa pomicolă recomandă, pentru a obţine rezultate mai bune, plantarea de toamnă şi în ferestrele iernii (când solul este dezgheţat, chiar acoperit cu strat subţire de zăpadă). Rădăcinile intră în contact strâns cu solul, devin active mai repede decât primăvara şi pomii câştigă în primul an un avans de creştere de până la 25-30% faţă de cei plantaţi primăvara, determinând intrarea mai timpurie pe rod. La plantarea de primăvară dacă se insistă cu udatul, acest decalaj faţă de plantarea de toamnă se diminuiază.
Vom planta pomi din pepiniere autorizate din soiuri valoroase, care răspund cerinţelor de valorificare şi de producţie, au asigurată polenizarea, sunt adaptaţi zonei.
Distanţele de plantare minime între rânduri şi între pomi pe rând la soiurile şi portaltoii utilizaţi în România sunt: la păr altoit pe gutuiâ 4 m între rânduri/3 m între pomi pe rând; prun vişin, gutui, piersic, păr altoit pe părâ4,5/3,5 m, cais 5/4 m, cireş 6/5 m. La mărul altoit pe portaltoi slabi (M9)â3/1,5 m, iar la cel altoit pe portaltoi mijlocii (M106)â3,5/2,5m. La nucul altoitâ10/8 m, iar la cel nealtoitâ12/10 m. Distanţele cresc cu 0,5-1 m. la soiurile viguroase, pe soluri fertile, în condiţii de irigare şi la pomii cu coroane libere, nepalisate. Rândurile se orientează pe direcţia nord-sud.
Pregatirea terenului consta in curăţirea terenului de cioate, pietre, resturi vegetale şi nivelarea.. Fertilizarea de bază cu îngrăşăminte organice (60-100 t/Ha) şi chimice NPK (120-150 kg substanţă activă/ha din fiecare element). Mai economică este fertilizarea la groapa de plantare, urmată de fertilizările anuale în jurul pomilor tineri.
Prin pichetaj se marchează locul fiecărei gropi cu un pichet (ţăruş), pentru alinierea perfectă a pomilor. Pichetul poate rămâne ca tutore dacă are 60-80 cm. de la suprafaţa solului şi este gros de 5-6 cm. Pomul după plantare se leagă de tutore cu sfoară groasă, în forma cifrei „8”.
Gropile pe terenurile fertilizate şi desfundate, vor avea laturile de 40/40 cm şi adâncimea de 40 cm. Pe terenuri unde nu s-a făcut fertilizarea, dimensiunile minime vor fi de 60/60/60 cm. Pe terenuri nedesfundate, cu fertlitate scăzută, gropile pot ajunge la 100/100 cm şi 60-70 cm adâncime. La săpatul gropilor pământul fertil din orizontul de suprafaţă se separă şi va reveni la fundul acesteia amestecat cu îngrăşămintele. Pământul mai puţin fertil va fi împrăştiat pe intervale, în denivelări, sau utilizat la formarea microteraselor pe terenurile în pantă. Pentru umplerea gropii se va folosi pământ fertil din jurul acesteia. Pe soluri slab fertile gropile se umplu în întregime cu pământ fertil de împrumut (adus din alt loc), în acest mod gropile se pot executa cu câteva zile înainte de plantare.
Pregatirea pomilor pentru plantare consta în fasonarea şi mocirlirea lor. Se fasonează rădăcinile prin înlăturarea cu un foarfece ascuţit a porţiunilor vătămate, a vârfurilor zdrobite. Se scurtează rădăcinile groase la 20-25 cm, iar cele subţiri (sub 3 mm) la 7-8 cm. Se execută mocirlirea, după fasonare, prin introducerea rădăcinilor într-un amestec format din 2/3 pământ galben şi 1/3 balegă proaspătă de vacă şi apă atât cât mocirla să adere pe rădăcini în strat subţire.
Înainte de aşezarea pomului, se trage în groapă pământul fertil şi se amestecă cu îngrăşământul (dacă nu s-a aplicat la desfundare) se recomandă 10-15 kg gunoi putred sau 100-150 g complex NPK 15:15:15. O treime din această doză se opreşte pentru suprafaţă. Se calcă pământul. Se lasă spaţiu liber din groapă cât să încapă rădăcinile pomului se aşează pomul în groapă astfel ca adâncimea de plantare să fie aceeaşi la care a fost pomul în pepinieră, cu 3-5 cm mai sus, ţinând cont de tasarea ulterioară. Punctul de altoire rămâne deasupra nivelului solului, sau pe linia solului, pentru a se evita pornirea rădăcinilor din altoi şi va fi orientat spre nord. Se răsfiră rădăcinile cu mâna în toate direcţiile, se dă pământ bine mărunţit care să pătrundă printre rădăcini astfel ca, după acoperire cu pământ şi călcat, acestea să nu se grupeze, sau să se lipească de pivot. Se umple groapa cu pământ fertil amestecat cu îngraşămintele rămase (1/3 din dozele recomandate). Îngrăşămintele nu trebuie să ajungă în contact direct cu rădăcinile deoarece pot produce arsuri. Se calcă bine din nou. Un pom plantat nu trebuie să se smulgă uşor.
Înainte de udarea pomului se face o copcă pentru a ţine apa în jurul lui. Se udă până ce apa bălteşte deasupra gropii. Astfel dispar spaţiile libere de la nivelul rădăcinilor. După infiltrarea apei în sol, la plantarea de toamnă se va face un muşuroi înalt de 30-40 cm. Primăvara se udă după plantare şi de 3-4 ori cu câte 10-15 l, după perioade de 10-12 zile fără ploaie. După udare se ţine solul afânat şi adunat în jurul pomului.