~6 min lectură • 0 comentarii

POR ramine sansa Regiunii Nord-Est de a intra in rindul lumii

Redacția Ziarul de Bacău

Aplicarea Programului Operational Regional (POR) 2007 – 2013 a implinit, anul trecut, un an de aplicare. Asa cum am informat, evenimentul a fost marcat de Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est printr-o prezentare a stadiului de aplicare a acestuia in zona de nord si centrala a Moldovei. Recent, ne-am oprit asupra stadiului de aplicare a programului in Regiunea Nord-Est. Acum insistam asupra semnificatiei POR si a axelor lui, asa cum au fost creionate de directorul de comunicare si promovare regionala al Agentiei Nord-Est, Gabriela Macoveiu.

„La acest program – a spus Gabriela Macoveiu – s-a lucrat cu mult timp inainte sa capete o forma si a pornit avind la baza strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Est. A ajuns sa fie unul dintre cele sapte programe operationale regionale care pun in aplicare cadrul national strategic de referinta. In el gasim obiectivele de dezvoltare a Romaniei pentru urmatorii sapte ani. Un element prioritar pentru noi a fost acela de a incerca sa obtinem, pentru Regiunea Nord-Est, o alocare financiara indicativa cit mai mare”. Desi POR beneficiaza doar de circa 11% din fondurile structurale alocate Romaniei, din bugetul de 3,3 miliarde de euro al programului, 724 de milioane sint alocate regiunii. Obiectivul strategic al programului a fost de a sprijini dezvoltarea echilibrata a regiunilor. Practic, s-a incercat stimularea dezvoltarii regiunilor mai putin avansate economic si social prin masuri care vizeaza nevoile specifice acestora, incurajind dezvoltarea infrastructurii, a mediului de afaceri, pentru a face din acestea zone favorabile pentru a locui, a munci sau a le vizita.

Dezvoltarea urbana, pe primul loc

POR se adreseaza, in primul rind, dezvoltarii urbane. Dezvoltarea oraselor este vazuta ca nuclee din care porneste dezvoltarea unei regiuni ca si Centrul, care polarizeaza resursele, dezvoltarea. Abordarea Autoritatii de Management a POR – Ministerul Dezvoltarii – a fost aceea de a privi diferentiat categoriile de aglomerari urbane, astfel incit exista alocari financiare separate pentru trei categorii de orase: polii regionali de crestere (Municipiul Iasi, din RNE), polii urbani de crestere (Bacau si Suceava) si centrele urbane de crestere (orase cu peste 10.000 de locuitori). Alocarea financiara indicativa este generoasa, 227 de milioane de euro pentru aceasta prima Axa, alocati pe nivele diferite pentru cele trei categorii de orase.

Tentatia infrastructurii

Un alt domeniu de prioritate este imbunatatirea infrastructurii de drumuri. Aici au fost incurajate proiecte care vizeaza dezvoltarea acelor segmentre de drumuri care asigura interconectivitatea intre judete, degrevarea aglomerarii in zonele urbane, prin constructia de sosele ocolitoare sau centuri citadine, care asigura extragerea din punctele de aglomerare prin strazi principale (largirea acestora, modernizarea) sau alte segmente de drumuri nationale si judetene. Peste 143 de milioane de euro au fost alocate pentru acest domeniu de interventie. Este un domeniu care s-a bucurat de mult apetit din partea autoritatilor publice locale care au fost eligibile pentru a depune aplicatii, un domeniu in care s-au primit multe aplicatii si in regiunea noastra (sint 60 de propuneri de proiecte).
Autoritatea de Management a sistat temporar depunerea proiectelor, astfel incit cele care sint deja evaluate sa inceapa implementarea si, functie de progresul inregistrat in implementare, sa se ia o decizie ulterioara.

Centru regional pentru situatii de urgenta

Axa a treia este dedicata imbunatatirii infrastructurii sociale. Aici, abordarea a fost de a compensa politici publice nationale – politica de sanatate publica (este un domeniu dedicat infrastructurii de sanatate), infrastructura de servicii sociale, care desi a fost finantata si pe programele de preaderare primeste si aici o alocare financiara, pentru a incuraja in special infrastructura si nu neaparat calitatea si diversificarea serviciului. „Vorbim, aici, de centre de interventie in situatie de urgenta – a precizat Gabriela Macoveiu -, iar in regiune se va crea un astfel de centru prin asocierea celor sase consilii judetene (o noua entitate juridica, o asociatie de dezvoltare intercomunitara care va pregati aceasta aplicatie si in care se vor regasi nevoile de echipamente, astfel incit sa se poata crea o forta de interventie rapida la nivelul regiunii, care sa poata prelua situatii de urgenta, calamitati sau dezastre ecologice etc.”. Alocarea financiara pentru aceasta Axa este de 107,31 de milioane de euro. Deocamdata s-au primit proiecte pe componenta de servicii sociale si pe cea de educatie, numeroase, si se afla in curs de pregatire proiectul de pe componenta de interventie in situatii de urgenta.

Finantare in mediul de afaceri

Axa 4 – pentru sprijinirea infrastructurii destinata afacerilor – are trei directii. In prima s-a vorbit despre stimularea crearii infrastructurii de sprijinire a afacerilor, unde au fost incurajate initiativele care aduc impreuna societatile comerciale pentru a se servi de spatii de fabricatie sau sedii de firma ori servicii de consultanta, contabilitate etc. Sint concepte europene, dar pot aduce plusvaloare si pot crea locuri de munca in situatia in care sint implementate intr-o economie in crestere. O situatie anume a fost cea a siturilor industriale poluate si neutilizate. Aici s-a dorit repunerea in circuitul economic a fostelor platforme industriale din regiune, care au ramas neutilizate si care nu-si gasesc, in momentul de fata, utilizare practica, aducatoare de venituri, motiv pentru care a aparut in POR o astfel de interventie. Exista si un domeniu care se adreseaza dezvoltarii microintreprinderilor. „Practic – a spus directorul din Agentia Nord-Est -, odata creat, agentul economic poate primi sprijin astfel incit sa-si largeasca baza de productie, sa-si diversifice fabricatia sau sa-si aduca tehnologie, sa ajunga la un nivel de dezvoltare macar de mica intreprindere, daca nu de intreprindere medie. Aici au loc licitatii cu termen limita. A avut loc o licitatie anul trecut, care s-a bucurat de mult succes, si se asteapta pregatirea celei de a doua licitatii. Pentru aceasta axa sint alocate 129,85 de milioane de euro.

Turismul, o axa separata

Axa 5 se adreseaza dezvoltarii durabile si promovarii turismului. S-a regasit in prioritatile strategice ale Romaniei, iar dezvoltarea turismului a fost abordata prin valorificarea potentialului istoric si cultural prin reabilitarea si punerea in circuitul turistic a acestui potential, s-a incercat stimularea diversificarii serviciilor turistice, dezvoltarea turismului balnear, a serviciilor de agrement, a capacitatilor de cazare. Toate, dirijate prin eligibilitatea programului incit sa conduca la valorificarea superioara a infrastructurii existente si cresterea calitatii serviciilor si diversificarii celor care acompaniaza activitatea economica din domeniul turismului. Sint 116,81 de milioane de euro pentru aceasta axa si s-au primit proiecte pe domeniul major de interventie 5.2. Exista si o componenta dedicata promovarii turismului, care pune pe primul loc administrarea informatiilor pe care le cauta turistul, prin crearea unor centre de informare turistica, a bazelor de date si a instrumentelor de comunicare directa si virtuala, dar se stimuleaza si marketingul turistic. Acum depunerea proiectelor este sistata, pe componenta diversificarii serviciilor turistice.
Ultima Axa, a sasea, este dedicata asistentei tehnice si are scopul de a sprijini Autoritatea de Management si organismele intermediare sa asigure cadrul organizatoric si de comunicare al POR.

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.