Porumbul și mămăliga, delicatese pentru crap

E vară de-a binelea, iar pentru pescari, acesta este, cu siguranță, anotimpul în care crapul trage cel mai vîrtos. Chiar dacă nu refuză boiless-ul sau alte momeli, specialiștii pescuitului la crap au observat că totuși porumbul și mămăliga rămîn momeala numărul unu, așa că au căutat diverse metode de aromare și conservare a boabelor pentru a le putea folosi la orice temperatură, fără riscul de alterare. Astfel, tratamentul aplicat boabelor constă în menținerea lor, timp de 90 de zile, la presiune mare și la temperatură constantă de 72 de grade, scufundate într-o soluție aromată, fără conservanți chimici, urmînd apoi o răcire bruscă, sub zece grade, practic fiind o pasteurizare a porumbului. Prin acest tratament se asigură înglobarea aromei în miezul seminței și nu doar în suprafață. După acest tratament nu mai este nevoie de nici un lichid de conservare, boabele păstrîndu-se moi și fără să se crape, atîta timp cît nu se desface capacul. După desigilare, se recomandă folosirea lor în două-trei zile. Cele mai folosite arome de Carp Expert sînt mierea și căpșuna, arome care dau cel mai mare randament în pescuitul crapului.

Ca și porumbul, și mămăliga are micile ei secrete. Mălaiul trebuie să fie, după unii pescari, extrafin, după alții, din cel obișnuit. Ei spun că nu contează decît dacă este foarte vechi, în rest, cernutul face totul. Dacă nu este cernut de două-trei ori printr-o sită foarte deasă, vom avea probleme cu tăria și elasticitatea mămăligii. Apa bună este cea de la robinet sau de la fîntînă, iar vasul în care se fierbe trebuie să fie unul de fontă. Mămăliga se fierbe întotdeauna la foc mic, încălzind uniform. Ca ingrediente se poate folosi șofran, anason, sau coriandru rîșnit, ulei de anason. zahăr vanilat sau tos, melasă, miere, gălbenuș de ou sau oul întreg, șrot de floarea soarelui, semințe de cînepă fierte sau prăjite, grîu ori arpacaș fiert, făină de grîu, cartofi fierți etc. Mămăliga se păstrează într-un șervet umezit, acasă, sau la umbră, pe malul apei.

Cîteva rețete

Într-un vas de 3-4 litri se pune la fiert arpacaș, sau grîu decorticat, după care se adaugă apă pînă se acoperă arpacașul. În vasul de tuci pus pe tablă, la foc mic, se pune un pahar cu apă, un vîrf de scobitoare de șofran, un pic de zahăr vanilat, 3-4 picături de ulei de anason, sau ulei de arahide, o jumătate de linguriță de cînepă sau anason rîșnit, un sfert din același pahar cu mălai foarte bine cernut și colorat. cînd apa dă în clocot, se adaugă restul de mălai. Totul, la foc mic! Se lasă la fiert pîbă se umectează pînă la vîrf, apoi se taie de mai multe ori cu lama unui cuțit pentru a se umezi cît mai bine și se lasă cîteva minute la fiert. Apoi se amestecă bine cu o lingură de lemn sau un făcăleț pînă cînd compoziția destul de omogenă și de tare. Se taie boțul de mămăligă și se presează pe un fund de lemn, lăsîndu-l să se răcorească. Se frămîntă după ce s-a răcit puțin, formînd o minge care se pune într-un tifon și se învîrte pentru a se scurge de apă. În tot acest timp, arpacașul a fiert și acum se cufundă mingea, cu tifon cu tot, în acest vas, și se lasă la fert peste o oră. Separat, în tuciul în care am făcut mămăliga se pune la fiert restul de mălai rămas după cernut, adică trei pahare de mălai, trei pahare de apă, două lingurițe de cînepă măcinată sau anason și două plicuri de zahăr vanilat. Se poate folosi apa de la arpacaș, deja fiartă, și nu-i nimic dacă se mai iau și cîteva boabe de arpacaș sau grîu. Se mestecă mămăliga de arc pînă se dezlipește ușor de pe lingură. După ce a fiert mămăliga, se pune la scurs într-o strecurătoare.

Dacă aceste rețete vi se par prea complicate, puteți da o fugă la magazinul Pescarul Român din Piața Mioriței din municipiul Bacău, unde un borcan de porumb costă 38.000 de lei, iar o porție de mămăligă gata preparată se vinde cu 10.000 de lei. (Florin CRĂCIUN)