Postul Nașterii Domnului

începînd de astăzi, 15 noiembrie, și pînă în ziua de 25 decembrie, toată suflarea creștin ortodoxă se află în Postul Nașterii Domnului (Crăciunului). Scopul acestuia este pregătirea credincioșilor pentru întîmpinarea praznicului Nașterii Mîntuitorului. El aduce aminte creștinilor de patriarhii și drepții din Vechiul Testament, care au petrecut timp îndelungat în post și rugăciune, în așteptarea și nădejdea venirii lui Mesia-Izbăvitorul. Cele dintîi mențiuni despre practicarea acestui post datează din secolele IV-V.
Se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie (Sfîntul Filip); iar dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Postul durează pînă în seara zilei de 24 decembrie inclusiv. Prin lungimea sau durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, cînd acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Tot așa și creștinii, postind 40 de zile, își curățesc sufletele și trupurile și se învrednicesc să primească între ei pe Cuvîntul lui Dumnezeu, nu scris cu litere, ci întrupat și născut din Sfînta Fecioară. După alții, postul Nașterii mai simbolizează și noaptea întunecoasă a Vechiului Testament.

O zi mai aspră

Ultima zi a postului Nașterii (24 decembrie), numită și Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decît celelalte zile: se ajunează pînă la ceasul IX (orele 15-16), cînd se obișnuiește să se mînînce, în unele părți, grîu fiert, amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și a celor trei tineri din Babilon. în unele părți se ajunează în această zi pînă la răsăritul Luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nașterea Domnului. Această ajunare amintește totodată postul ținut odinioară de cei care urmau să se boteze, în seara acestei zile, la liturghia săvîrșită atunci în acest scop.
Postul Nașterii Domnului este ținut și în Biserica Romano-Catolică, unde e numit Postul venirii Domnului sau simplu Adventus, dar este mult mai scurt decît la ortodcși. El ține numai trei săptămîni înainte de Nașterea Domnului, avînd zile de post mai aspru miercurea, vinerea și sîmbăta.

CASETĂ

Cum postim în postul Nașterii Domnului

Ca fel de postire, postul Nașterii Domnului este de asprime mijlocie (ca și cel al Sfinților Apostoli). După rînduiala din pravilele bisericești, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea, pînă la ceasul al nouălea, cînd se mănîncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marțea și joia se mănîncă plante fierte, drese cu untdelemn și se bea vin, iar sîmbăta și duminica se îngăduie și pește (afară de răstimpul dintre 20-25 decembrie, cînd postul devine mai aspru). în calendar apar zile de luni, marți sau joi cînd se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea în acest caz se dezleagă la untdelemn și vin, sau se mănîncă numai o dată pe zi. Dacă se întîmplă miercurea sau vinerea un sfînt cu priveghere (5, 6, 9, 12 și 13 decembrie) ori hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Dezlegare la pește se dă de asemenea la praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.ntdelemn și se bea vin, iar sîmbăta și duminica se îngăduie și pește (a

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!