Povețe de lectură

Hamlet, prinț al… lumii românești

Dacă nu agreează poeziile, cititorul găsește la Horia Gârbea, lansat ca poet, destule altele de citit. Scriitorul îl poate purta, prin prozasticele sale, în cele mai săltărețe, reale și totuși inimaginabile lumi. Ultima sa carte se numește „Crime la Elsinore”. Verva romanului, dinamismul personajelor așezate pe o scenă lipsită de sensul ei profund, ce a fost înlocuit cu unul surogat, puterea de pătrundere și dezvăluire a miezului greu al răului românesc, comicul de situații succedate cu viteza imaginilor văzute dintr-un carusel, recomandă romanul drept una dintre cele mai profitabile lecturi. Chiar și lectorul sastisit de atîta literatură s-ar putea să se arate încîntat. în jocul său ludic și satiric, Horia Gârbea, totuși, nu se joacă. Urmînd dinamica lumii de azi, el nu se referă la Hamlet ca prinț meditativ, ci la Hamlet ca prinț al acțiunii. Omul ilustrat în roman e omul acțiunii. Intrepid, rapace, ocupat de tactici de obținere a succesului rapid și trădînd litera textului după care e scrisă lumea (e antologică și profund parabolică modalitatea în care regizorul Cosma citește textul shakesperian: limpede referire la modul în care citim și interpretăm „textul lumii”).
Probabil Horia Gârbea reușește cea mai bună ilustrare a figurii omului recent din literatura ultimilor ani. în substratul galopului care este proza sa, se ascund profunzimi ce se cer revelate. Dar și criticii, atinși, ca toată lumea, de morbul acțiunii, vor uita, probabil, filiera intelectuală a scriitorului, ușoara lui priză la textualismul agonal, care explică unele însușiri de structură ale prozasticelor sale. Chiar dacă îl citește cu însuflețire, cititorul trebuie să țină seama că lectura îi va oferi mai mult decît o clipă de divertisment. (Dan PERȘA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!