Primăria Bacău joacă alba-neagra cu Registrul Spațiilor Verzi: public, dar neasumat. Miza ascunsă: pregătirea terenurilor verzi pentru noi construcții

După ce Garda de Mediu a confirmat valabilitatea registrului și a sancționat tentativele de modificările ilegale din ultimii ani, Primăria Bacău continuă să prezinte Registrul Spațiilor Verzi ca document provizoriu. Eticheta de „draft” maschează un act oficial care ar trebui să protejeze spațiile verzi ale orașului.

Pe site-ul Primăriei Bacău, Registrul Spațiilor Verzi (RSV) apare în prezent sub titulatura de draft. Această formulare are implicații majore, sugerând că documentul nu este final, că poate fi modificat oricând și că nu produce efecte administrative, exact contrariul scopului său legal.

De fapt, conform Legii spațiilor verzi, registrul este un sistem informatic obligatoriu încă din 2007, neexistând nici în actul normativ principal, nici în normele de aplicare o obligație de aprobare a autorității deliberative, fiind încadrat ca un sistem informațional de evidență și inventariere sistematică a terenurilor al autorității executive.

În realitate, registrul municipiului Bacău nu mai este un draft de mult timp. Documentul a fost finalizat și publicat prima dată în 2020, în mandatul actualului primar Lucian-Daniel Stanciu Viziteu, care anunța atunci triumfător că „Bacăul are pentru prima oară Registrul Spațiilor Verzi public”. De atunci, baza de date a fost actualizată și corectată în 2024 la cererea Gărzii de Mediu, după ce comisarii au constatat că Primăria făcuse modificări nelegale la fișele publicate online, scoțând anumite terenuri din evidență. Surse din domeniul judiciar au afirmat că astfel de modificări ar fi putut fi încadrate ca falsuri informatice, infracțiune pedepsită de codul penal.

Garda de Mediu: Lipsa unei hotărâri nu suspendă existența registrului

Într-un răspuns acordat mai multor asociații de proprietari din grupului de inițiativă Protejați spațiile verzi Bacău în 2024, Comisariatul Județean al Gărzii Națională de Mediu a clarificat fără echivoc statutul registrului: „În Legea nr. 27/2007 nu se specifică obligativitatea unei HCL pentru instituirea RSV, dar Consiliul Local are competența de a-l aproba. Prin urmare, lipsa unei hotărâri nu suspendă existența registrului.”

Tot anul trecut trecut, Garda de Mediu Bacău a precizat că nu acceptă procedurile ascunse de reducere a suprafețelor din Registrul spațiilor verzi, amendând la acea vreme Primăria Bacău cu suma de 60.000 lei.

Ironia este că Primăria însăși a promovat în 2023 un Regulament local pentru protejarea spațiilor verzi (REGISVER), adoptat prin hotărâre de Consiliu Local, care face referire expresă la Registrul Spațiilor Verzi ca document operațional. Regulamentul stabilește, printre altele, obligația menținerii RSV actualizat și public, interdicția modificării fișelor fără justificare legală, rolul registrului ca bază de lucru pentru autorizațiile de construire și pentru sistemul GIS urban. Cu alte cuvinte, RSV este recunoscut deja de cadrul normativ local și nu necesită nicio aprobare suplimentară.

Peste jumătate de milion de lei cheltuiți pentru registru

Primăria Bacău a cheltuit, până în momentul de față peste 511.000 de lei pentru realizarea și actualizarea Registrului Spațiilor Verzi, din care 394.850 de lei (fără TVA) pentru contractul inițial și 116.566 de lei pentru patru contracte de asistență tehnică încheiate cu firma Intergraph Computer Services în anii 2023, 2024 și 2025.

Doar 3 dintre cele 4 contracte de asistență tehnică, încheiate de administrația Viziteu în ultimii ani, apar pe site-ul primăriei, însă fără ca documentele publicate să precizeze în mod exact ce servicii a prestat Intergraph Computer Services de zecile de mii de euro plătite.

Artificii pentru proiectele cu fonduri europene

Pentru a putea depune cererea de finanțare pentru modernizarea Parcului Gherăiești prin apelul dedicat infrastructurilor verzi al ADR Nord-Est, Primăria Bacău a inventat o soluție de compromis. În loc să aprobe integral Registrul Spațiilor Verzi, a promovat în decembrie 2024 o fișă parțială, aprobată printr-o hotărâre a Consiliului Local care vizează doar suprafața proiectului din Parcul Gherăiești.

De altfel, o hotărâre de Consiliu Local de aprobare a Registrului Spațiilor Verzi ar fi fost chiar utilă pentru accesarea finanțărilor europene. Cu toate acestea, Primăria Bacău a evitat constant să promoveze o asemenea aprobare generală, preferând astfel de soluții punctuale „parțiale”, parcă tocmai pentru a păstra registrul într-o stare de incertitudine juridică și a lăsa deschisă posibilitatea de a nu recunoaște anumite suprafețe verzi atunci când acestea devin incomode în planurile de dezvoltare urbană sau pentru anumite operațiuni care implică patrimoniul, precum închirierilor, concesionările și vânzările de terenuri.

De ce este importantă eticheta de „draft”

Prin menținerea termenului „draft”, administrația Viziteu creează o zonă gri. Documentul pare provizoriu, deci poate fi ignorat sau ajustat în funcție de interese. Această ambiguitate este periculoasă, mai ales într-un oraș în care presiunea imobiliară este în continuare semnificativă. Această interpretare echivalează cu o pierdere de protecție juridică pentru zeci de hectare de spațiu verde din patrimoniul municipiului. Terenuri care figurează în registru pot fi trecute ușor în categoria „curți-construcții”, în baza unor certificate de urbanism corective, așa cum s-a mai încercat deja în zona Stadionului sau în Gherăiești.

De altfel, această formulă de neasumare a registrului servește unei logici de evitare a răspunderii. Dacă Registrul spațiilor verzi e „draft”, atunci oricine contestă o tăiere de arbori, o autorizație pe spațiu verde sau o parcelare discutabilă poate fi întâmpinat cu răspunsul că registrul nu e final, lucru care de altfel se întâmplă deseori în plenul Consiliului Local, unde factori executivi afirmă fără nicio bază legală acest lucru.