Problemele ceangăilor din Moldova, motiv de dezbatere internațională

„Moștenire periclitată, culturi periclitate”. Aceasta a fost tema sub care s-a desfășurat, în Bacău, în perioada 1-2 iunie, conferința științifică internațională „Ceangăii din Moldova”. Istorici și lingviști români și maghiari sau veniți din alte colțuri ale Europei s-au adunat la aceeași masă pentru a-și spune punctele de vedere cu privire la originea etnicilor maghiari din această parte a țării, identitatea lor socială, valoarea tradițiilor, evoluția și statutul acestei etnii. Attila Hegyeli, responsabil pe probleme de învățămînt în cadrul Asociației Maghiarilor Ceangăi din Moldova, spune că au fost prezenți la această conferință atît specialiști care consideră că nu există un pericol legat de pierderea identității etnice a ceangăilor din Moldova, cît și specialiști care afirmă că etnicii maghiari din această parte a țării își pierd, an de an, din tradiții și obiceiuri. „Vreme de șapte-opt ani, această conferință științifică internațională organizată de Fundația Teleki Laszlo s-a desfășurat la Budapesta. Anul acesta, însă, am considerat că, dacă tot vorbim de ceangăii din Moldova, atunci Bacăul ar fi locația cea mai potrivită pentru desfășurarea acestei manifestări. Sperăm să putem permanentiza această tradiție, iar ediția de anul viitor a conferinței să se desfășoare tot în Bacău. Discutăm despre problemele ceangăilor într-o perioadă în care întreaga Europă vorbește de unitate în diversitate. în scurt timp, dacă vom intra în Uniunea Europeană, vom deveni cu toții minoritari, așa că este bine să învățăm să ne ascultăm unii pe alții, iar problemele pe care le avem să nu le ascundem sub preș”, a precizat Attila Hegyeli.

Dezbateri democratice, păreri unilaterale

Dezbaterile organizate joi, la Hotel „Măgura Verde”, în prima zi a conferinței, au avut un caracter mai mult teoretic, axat pe tematici istorice, etnografice sau lingvistice. Pe parcursul zilei de ieri, însă, discuțiile care s-au purtat la Casa comunitară Pustiana, așezămînt social inaugurat cu această ocazie, au căpătat un caracter mult mai pragmatic. Participanții la dezbateri au discutat, printre altele, despre originea cengăilor din Moldova, nevoia lor de școlarizare în limba maternă, precum și despre învățămintele programului de educație în limba maghiară a copiilor ceangăi veniți să învețe la școlile din Ardeal. Nu au lipsit nici intervențiile localnicilor, care s-au plîns de că nu au posiblitatea să asiste la slujbe religioase în limba maghiară. Din păcate, însă, la dezbaterile care au avut, în ciuda unor răbufniri mai pătimașe, un caracter democratic, au lipsit tocmai cei care ar fi trebuit să fie parteneri de dialog ai ceangăilor din această parte a Moldovei. Dacă la aceste discuții ar fi fost prezente autoritățile locale și reprezentanții Bisericii Catolice sau ai Inspectoratului Școlar General, dezbaterile nu ar mai fi avut un caracter atît de unilateral și multe dintre problemele prezentate ar fi putut fi lămurite, destul de simplu, pe calea dialogului. „Am trimis invitații atît autorităților locale și județene, cît și instituțiilor care se ocupă de rezolvarea problemelor religioase sau legate de învățămînt. Din păcate, însă, invitațiile nu au fost onorate”, a ținut să explice Attila Hegyeli. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!