Acestea reprezintă un set de programe adoptate de Uniunea Europeană, pentru o perioadă de mai mulți ani, pentru a promova cooperarea între Statele Membre în diferite domenii specifice legate de politicile Uniunii. Destinate, în principiu, exclusiv Statelor Membre, aceste programe au fost deschise treptat participării țărilor candidate în scopul de a sprijini pregătirea acestora pentru aderare.
Fiecare țară trebuie să contribuie din resursele proprii la bugetul general al fiecărui program la care participă. Finanțarea pe care acesta o primește în cadrul acestor programe depinde de calitatea propunerilor de proiecte depuse de proprii solicitanți. România participă la o serie de programe comunitare, precum Programul Cadru 6 (pentru cercetare și dezvoltare), Leonardo da Vinci, Socrates și Tineret (în domeniul educației și pregătirii profesionale), egalitatea de gen, Combatarea Excluderii Sociale și Combaterea discriminării (în sectorul social) etc.
Fondul Europa
Autoritate contractantă este, pentru acest program, Delegația Comisiei Europene în România. Printre obiective se numără o mai bună cunoaștere a Uniunii Europene și a procesului de integrare europeană, sprijinirea și accelerarea procesului de integrare europeană, ca și creșterea vizibilității activităților Uniunii Europene în România. Beneficiarii sînt organizații non-profit, organizații neguvernamentale și instituții publice. Acțiunile eligibile se referă la dezvoltarea centrelor sau rețelelor de informare locale/ regionale și la crearea de programe TV, suplimente de ziare, broșuri pe teme legate în mod direct de integrarea europeană.
Sprijin pentru populația rommă
Un alt program este „Sprijin pentru strategia națională pentru îmbunătățirea condițiilor populației romme – sănătate” – RO 2002/000-586.01.02-01. Acest program își propune să crească și să faciliteze participarea comunităților romme în viața economică, socială, culturală, politică a societății românești și să îmbunătățească accesibilitatea la servicii de sănătate. Ca obiective specifice sînt de menționat dorința de a stimula dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare pentru îmbunătățirea stării de sănătate a comunităților romme cu focalizare pe o participare activă a membrilor comunității romme.
Administrația publică trebuie să-și asume responsabilitatea pentru îmbunătățirea situației populației romme și să poată dezvolta parteneriate echitabile și durabile între comunitățile de etnici rromi, precum și instituții de sănătate la nivel local și județean și de a promova proiecte complexe de dezvoltare a comunității în domeniul sănătătții, ce pot fi utilizate ca bune practici și implementate la o scară mai largă.
Proiectele vor trebui să abordeze problemele cu care se confruntă comunitățile romme referitor la starea de sănătate, într-o manieră integrată și vor conține un set de măsuri pentru a asigura accesul la servicii de sănătate prin creșterea conștientizării, mediere și îngrijire medicală pentru membrii comunității romma. Aceste proiecte ar putea conține un set dintr-o serie de activități, fără a fi limitate doar la acestea. Astfel se pot propune cursuri de formare pentru mediatorii de sănătate, în concordanță cu metodologia aprobată de Ministerul Sănătății sau campanii de promovare a sănătății și igienei, dirijate către comunități romme selectate prin intermediul mass-media, școală și alți actori relevanți, incluzînd informații asupra calificării pentru cei ce nu plătesc asigurări de sănătate, necesitatea de a alege un medic de familie.
Programul are în vedere și stabilirea de facilități/ puncte de control (dispensare) pentru comunitățile izolate în concordanță cu solicitările Ministerului Sănătății. Aceste puncte de control vor fi spațiul unde activitatea permanentă a mediatorilor de sănătate va avea loc. Un medic va vizita aceste comunități la intervale regulate și activitatea acestuia va fi monitorizată de Direcția de Sănătate Publică.
Pot solicita finanțare instituțiile publice ce operează la nivel județean sau local cu sediul în România.
Aplicanții pot acționa individual sau în consorțiu cu alte organizații partenere, organizații non-guvernamentale (asociații și fundații)- ar putea fi organizații non-guvernamentale romme sau nu (un ONG este definit ca avînd drept misiune îmbunătățirea situației rromilor, cu o structură sau conducere rommă).
Durata proiectului este de maximum1 an.
Valoarea grantului se situează între 5.000 și 50.000 euro.
Nici un grant nu ar trebui să depășească 95% din costurile totale eligibile ale acțiunii.
Unui solicitant nu i se va acorda mai mult de un grant.
Toate proiectele trebuie să includă parteneriate puternice între instituțiile publice și grupuri de inițiativă ale comunităților romme și să asigure o participare activă a reprezentanților populației romme în toate stadiile de elaborare, implementare și evaluare a proiectului.
Aceste grupuri de inițiativă ar trebui să reprezinte comunitățile romme în ansamblu și nu anumite facțiuni. Se recomandă ca aceste grupuri de inițiativă să fie sprijinite și înregistrate legal ca organizații non-guvernamentale pînă la sfîrșitul implementării acțiunii.
Toate acțiunile care vor fi propuse în cadrul acestei scheme de grant ar trebui să fie rezultatul unei consultări aprofundate între autoritățile publice și grupurile de inițiativă ale comunității romme. Acțiunile ar trebui să fie alese într-un mod strategic pentru a aborda cauzele problemelor comunităților romme și pentru a fi durabile după finalizarea proiectului.
Sprijin pentru strategia națională de a îmbunătăți condițiile rromilor în domeniul formării profesionale și activități generatoare de venituri – RO 2002/000-586.01.02-02
Acest program își propune să faciliteze participarea comunităților romme în viața economică, socială, culturală politică a societății românești și să îmbunătățească accesibilitatea la servicii de sănătate.
Proiectele depuse pentru acest tip de finanațare vor aborda problemele cu care se confruntă comunitățile de rromi referitor la accesul la piața forței de muncă într-o manieră integrată și vor conține un set de măsuri pentru a asigura pe de o parte perfecționarea profesională, recunoașterea deprinderilor profesionale acumulate informal și mediere pentru șomeri, și, pe de altă parte, consiliere înainte și după formarea profesională.
Se recomandă ca acele activități generatoare de venituri ce necesită anumite module de calificare profesională să fie incluse. De asemenea, programele de calificare profesională pentru dezvoltarea unor mici afaceri (înregistrare legală, marketing, contabilitate, etc.) și liber profesionismul sînt eligibile.
Venitul produs ca parte a activităților inițiate ar trebui să fie administrat de asociație stabilită în timpul proiectului și utilizată în beneficiul unei comunități romme mari ( de exemplu reinvestit în educație sau proiecte în domeniul sănătății, sau în dezvoltarea ulterioară a activităților economice, etc.)
Cine poate solicita finanțare?
Sînt considerate eligibile instituțiile publice care operează la nivel județean sau local cu sediul în România. Solicitanții pot acționa individual sau în consorțiu cu alți parteneri, adică organizații non-guvernamentale (asociații sau fundații) – ce pot fi organizații non-guvernamentale ale etnicilor rromi, sau nu.
Durata proiectului nu trebui să depășească 12 luni.
Valoarea grantului este între 5.000 și 50.000 euro.
Nici un grant nu ar trebui să depășească 95% din costurile totale eligibile ale acțiunii.
Unui solicitant nu i se va acorda mai mult de un grant.
Toate proiectele trebuie să includă parteneriate puternice între instituțiile publice și grupuri de inițiativă ale comunităților romme și să asigure o participare activă a reprezentanților populației romma în toate stadiile de elaborare, implementare și evaluare a proiectului.
Aceste grupuri de inițiativă ar trebui să reprezinte comunitățile romme în ansamblu și nu anumite facțiuni. Se recomandă ca aceste grupuri de inițiativă să fie sprijinite și înregistrate legal ca organizații non-guvernamentale pînă la sfîrșitul implementării acțiunii.
Toate acțiunile care vor fi propuse în cadrul acestei scheme de grant ar trebui să fie rezultatul unei consultări aprofundate între autoritățile publice și grupurile de inițiativă ale comunității romme. Acțiunile ar trebui să fie alese într-un mod strategic pentru a aborda cauzele problemelor comunităților romma și pentru a fi durabile după finalizarea proiectului.
II. FONDURI STRUCTURALE
După aderarea fiecărei țări candidate, fondurile structurale și Fondul de Coeziune se vor pune în practică în baza unor noi reglementări.
Ansamblul de resurse financiare constituite în cadrul bugetului UE, a căror destinație o reprezintă sprijinirea dezvoltării zonelor comunitare aflate în dificultate.
Fondul Social European
Ca obiectiv general acest fond își propune promovarea de măsuri care să faciliteze accesul la piața muncii, să asigure egalitatea șanselor, calificarea profesională și crearea de locuri de muncă. Fondul poate încuraja și dezvoltarea profesională, inclusiv prin sprijinirea acțiunilor de formare a formatorilor.
Domeniile de intervenție sunt politicile active pe piața forței de muncă, acordarea de șanse egale, politica învățării și formării profesionale continue, instruire pentru inovare și adaptabilitate la organizațiile muncii și îmbunătățirea accesului și a participării femeilor la piața forței de muncă.
Fondul European de Orientare și Garantare pentru Agricultură (FEOGA)
Politica agricolă comunitară este cea mai complexă și costisitoare dintre Politicile Uniunii europene și constituie una din cele mai grele provocări ale procesului de extindere. FEOGA are doua componente . Prima este componenta de orientare. Domeniile de intervenție pentru acest segment sunt investiții în asociațiile agricole pentru îmbunătățirea veniturilor agricole și a condițiilor de trai, de muncă și de producție, facilități acordate tinerilor agricultori sau sprijinul pentru silvicultură.
Cea de-a doua componentă este de garantare și urmărește susținerea prețurilor produselor agricole. Aceasta componentă acționează independent față de fondurile structurale, fiind principalul instrument financiar al politicii agricole comunitare. Secțiunea de garantare este cea care consumă principalele resurse ale UE, în ansamblu politica agrară utilizând 40-50% din bugetul comunitar.
Lasă un răspuns