• inițial, autoritățile se gîndiseră la un parc de confecții • acum, renunțarea la HIT ar șterge Bacăul de pe harta finanțărilor UE
La conferința de presă la care a fost lansată campania de promovare a investiției, prefectul Cătălin Mardare a vorbit despre începuturile proiectului. „Noi am început să ne preocupăm de soarta HIT încă dinainte să fie o certitudine finanțarea acestuia. Încă de acum 3 ani, s-au organizat întîlniri, contacte cu personalități acre au un cuvînt de spus în acest domeniu”, a afirmat Mardare. La rîndul său, președintele CJ, Neculai Lupu, a vorbit despre proiect ca despre o legendă. „Ca orice obiectiv, și HIT are o legendă. La început, doi oameni, eu și Adrian Iordache, am crezut în acest proiect. Am pornit de pe ultimul loc dintre județele Moldovei. În 5-6 săptămîni de muncă asiduă, echipa constituită au realizat un proiect ce a obținut finanțarea înaintea multora”, a povestit președintele Lupu. Povestea Parcului Industrial HIT a început în 1998, dar intențiile de atunci erau mult diferite de proiectul final. La început, ideea care încolțise se referea la construirea unui parc profilat pe domeniul industriei textile și intitulat „Parc de dezvoltare a infrastructurii de afaceri pentru IMM-uri și investitorii privați din județul Bacău”. După ce a fost aprobată cererea de finanțare adresată UE, prin Programul PHARE 2000, inițiatorilor proiectului li s-au acordat doi ani pentru a întocmi proiectul tehnic, care să ateste fezabilitatea obiectivului. La începutul anului 2000, la CJ s-a primit o scrisoare de la Delegația UE și Ministerul Dezvoltării și Prognozei (MDP), prin care, în termeni ultimativi, autoritățile erau informate că, pînă la 31 mai, trebuia predată documentația. Pînă la urmă, s-au mai acordat 15 zile prelungire a datei limită. Tot în primăvara anului 2000, s-a renunțat la ideea cu industria textilă și, după ce a fost luată în considerare industria agroalimentară, s-a stabilit că investiția trebuie direcționată către domeniul înaltei tehnologii. La redactarea studiului de fezabilitate s-a lucrat în timpul record de 27 de zile, cu o echipă de 40 de specialiști de la șase firme și din instituțiile descentralizate și CJ. Se spune că documentația a fost predată chiar cu numai 15 minute înaintea închiderii sesiunii.
Inițial, proiectul era programat să fie administrat de Consorțiul de dezvoltare locală, organism în care sînt reprezentate consilii locale, CJ, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, firme private, instituții ale statului etc. Pentru că procedura de conducere colectivă ar fi îngreunat foarte mult execuția și administrarea proiectului, această responsabilitate a fost preluată de CJ Bacău.
Una dintre primele probleme care a trebuit rezolvată a fost cea a locației parcului. Primul teren luat în discuție a fost cel de lîngă Sofert, singurul disponibil în municipiul Bacău, dar s-a renunțat repede la această posibilitate din cauza mediului potențial toxic din zona respectivă. În paralel, au mai fost identificate terenuri pretabile la proiect în comunele Măgura, Nicolae Bălcescu și Hemeiuși. Primul primar care a „percutat” a fost cel al comunei Hemeiuși, Constantin Mihăilă, care a pus la dispoziție gratuit terenul necesar Parcului Industrial HIT.
Prefectul și președintele CJ sînt convinși că investiția, odată începută, nu mai poate fi nici deturnată, nici oprită. Dacă s-ar întîmpla asta, județul Bacău ar fi șters de pe harta finanțărilor UE. Așa încît, noua conducere a județului, ce se va instala în această vară, după alegeri, va fi obligată să continue investiția. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns