Provocări istorice

Adevăr sau ficțiune?

* „Da Vinci Code” – romanul „fenomenal”?!

Motto: „Oarba ignoranță ne înșeală.
O! Bieți muritori, deschideți ochii bine” – Leonardo da Vinci

Autorul volumului atît de comentat și de… contestat, profesorul Dan Brown, a reușit să realizeze o operă literară care provoacă atitudini și discuții controversate în mai toate țările lumii. Aceste reacții demonstrează că lucrarea sa a trezit interes și curiozitate pentru lectură și chiar studierea romanului de către marile personalități, dar și de oamenii cei mai diferiți, indiferent de gradul lor de cultură, apartenență etnico-națională, religioasă, rol economic, poziție socială ori politică. Autorul trebuie să fie încîntat de modul în care a fost primit, indiferent de opiniile exprimate.
Profesorul-autor a stabilit ca acțiunea cărții sale, publicată cu titlul original „The Da Vinci Code” să se desfășoare în mai multe state din Europa, și anume: Franța, Anglia, Scoția, Italia, Cetatea Vaticanului. Eroii romanului aparțin mai multor națiuni, aceștia fiind americani, francezi, englezi, spanioli, italieni, înalți demnitari ai Sfîntului Scaun. Toți aceștia sînt vorbitori ai mai multor limbi de circulație mondială.
Subiectul acțiunii este acela al luptei pentru păstrarea secretului încredințat societății „Prienta de Sion”, organizată în anul 1099 de către Godefroy de Bouillon (1058-1110). Acesta a îndeplinit rolurile de: duce al Lorenei de Jos, conducătorul celei dintîi cruciade, a fost prima căpetenie catolică a Ierusalimului eliberat de sub stăpînirea turcilor selgiucizi. Cu toate că a avut un rol important în eliberarea Ierusalimului, nu a fost încoronat rege al acestuia. Cunoscînd multe secrete ale Orientului Apropiat, în special în privința creștinismului, acesta a hotărît organizarea Societății secrete, căreia i-a încredințat ascunderea acestora în fața popoarelor creștine, dar și limitarea cunoașterii lor numai de către un număr restrî ns de persoane.
Lupta pentru păstrarea și transmiterea pe calea secretului desăvîrșit a informațiilor referitoare la întemeietorul creștinismului, personalitatea lui Iisus Hristos, constituie tema principală a cărții scrise de către Dan Brown. în jurul acestei teme au fost abordate, desigur, și altele de aceeași inspirație.
Opus Dei – creație a Sfîntului Scaun, a avut o activitate extrem de controversată. Acțiunile desfășurate de către membrii acesteia au fost cercetate de instanțele de judecată. Acuzațiile aduse au fost: îndoctrinarea forțată, practicile coercitive, automolestarea corporală, corupția, crima și alte mijloace incorecte. Faptele s-au dovedit a fi reale. Călătoria monseniorului episcop Aringarosa la Roma, întrevederile acestuia cu înalții demnitari ai Cetății Vaticanului la castelul Gandolfe, susținerea financiară primită de către demnitarul-conducător al societății respective conving asupra complicității demnitarilor Sfîntului Scaun în activitatea menită să păstreze și să protejeze marile secrete. Cunoscătorul secretului fundamental, Jacques Sauniere, „celebrul conservator șef de la Muzeul Louvre, a fost asasinat la orele 22,56, în Marea Galerie, de către trimisul conducătorului societății Opus Dei, Silos”. înaintea sfîrșitului său, acesta a fost preocupat să știe cum a putut afla asasinul ceea ce știa el?!; cum de l-a putut identifica?! Secretul trebuia transmis. Mijlocul a fost găsit în ultima parte a vieții sale. Acesta a transmis informația către Sophie Neven, specialistă în criptografie, sub formă codificată.
în timp ce Poliția Parisului a început anchetarea profesorului nord-american Robert Langdon – cadru didactic la universitățile Harvard, Cambridge, Massachusetts, criminalul Silas calcula veniturile pe care urma să le încaseze pentru uciderea celor patru presupuși cunoscători ai secretului încredințat călugărilor Ordinului Templierilor, care l-au adus în Franța pentru siguranța sa desăvîrșită. Descoperirea, în 1975, la Biblioteca Națională din Paris, a Dosarelor Secrete, în care figurează și numele lui Leonardo da Vinci în calitate de conducător al societății secrete în cauză, a sugerat autorului titlul lucrării lui – Codul lui da Vinci.
în timpul anchetei efectuată de Poliția din Paris asupra profesorului Langdon, apreciat și cunoscut specialist asupra problemei în cauză, a intervenit și Sophie Neven – rudă apropiată a cercetătorului de la Louvre. Imaginația autorului a făurit o apropiere amicală și chiar o afecțiune între personajele lucrării sale. în discuțiile dintre cei doi, Langdon a prezentat punctele sale de vedere asupra creștinismului. între altele, autorul – prin personajul său, Marele Intelectual, a eloborat și ideile: creștinismul este o religie hibridă, care are la bază multe din credințele păgîne; cultul soarelui, practicat de religiile anterioare, a devenit aureola sfinților creștini; Mitra era numit „Fiul lui Dumnezeu, Lumina Luminii, în aceleași practici religioase; la 25 decembrie se mai născuseră zeii Osiris, Dionisos și frumosul Adonis. Biblia este opera oamenilor. âmpăratul Constantin cel Mare, la Conciliul ecumenic de la Niceea, din anul 325, a perfectat doctrina religiei creștine, a hotărît scrierea nouă a Bibliei, a stabilit alegerea și scrierea evangheliilor; corespunzătoare planurilor și scopurilor sale politice. Tot ce nu a corespuns intereselor sale și ale adepților săi a fost distrus. Evanghelia lui Filip a relatat că Iisus a dus o viață pămînteană, că a fost căsătorit cu Maria Magdalena, cu care a avut un fiu. Evanghelia Mariei Magdalena convinge că ea a primit directivele și instrucțiunile necesare de la însuși Iisus, în privința organizării viitoarei Biserici, nu apostolul Petru. Ideea exprimată de Maria Magdalena subminează temeliile propagandistice susținute de Sfîntul Scaun în activitatea sa universalistă. Autorul a pus în discuție problema cunoscută sub numele de „sang real”, adică „sîngele regesc” al fiului lui Iisus și al Mariei Magdalena, descendenți din regele David și din Veniamin.
Cartea lui Dan Brown a fost caracterizată de mulți critici drept o ficțiune, fapt ce denotă preocuparea de a o prezenta drept o operă minoră, pentru a-i diminua valoarea. încercări deșarte, deoarece pînă la 20 mai a.c. autorul încasase 77 milioane de dolari. în ce mă privește, pot spune că am citit și studiat lucrarea cu atenția cuvenită, în urma căreia punctul meu de vedere este cel exprimat încă din titlu; adică – un roman fenomenal. Este o creație literară care are la bază marile acumulări ale culturii și științei mondiale, descoperite și puse în practică de-a lungul mileniilor de dezvoltare a societății omenești. (prof. dr. Dumitru ZAHARIA)ră primi

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!