Punctul pe „i”

Educație și asimilare

• programul „Fii naș/nașă pentru un copil ceangău n o întrebare: cotizăm la maghiarizarea tinerilor ceangăi moldoveni?!

Știm, sau cel puțin se lasă să se înțeleagă, că una dintre grijile permanente ale mai-marilor urbei noastre băcăuane o reprezintă repartizarea judicioasă a fondurilor din bugetul local, respectîndu-se prioritățile – între care și învățămîntul – și avîndu-se în atenție principalele probleme cu care se confruntă localitatea. în aceste ecuații de ordin social presa are, după cum știm, și rolul de a evidenția feed-back-ul în ceea ce privește modul în care se cheltuie banii alocați de la buget, cît și direcționarea – în baza votului consilierilor municipali, a sumelor respective, cu obligația informării cetățenilor cu privire la utilitatea și utilizarea investițiilor făcute de administrația locală.
Menținîndu-ne în acest context, vom trece Carpații prin pasul Ghimeș-Palanca spre a aduce în atenție cazul internatului „ceangăiesc” în care este asigurată cazarea copiilor „ceangăi” din Moldova înscriși la o formă de învățămînt în limba maghiară din municipiul Miercurea Ciuc. în urma unor anchete jurnalistice efectuate aici de către reporteri ai publicațiilor care apar în această zonă, au rezultat o serie de aspecte care trebuie să îl intereseze în mod deosebit pe plătitorul de taxe și impozite din Miercurea Ciuc. în ce măsură ne interesează pe noi, băcăuanii, această chestiune? Motivația constă în faptul că subiecții în discuție provin dintr-o serie de așezări băcăuane și fac obiectuil unor anume practici de „convertire etnică”. Astfel, am aflat că elevii „ceangăi” din Moldova care locuiesc la internatul menționat sînt aduși în orașul Miercurea Ciuc de către Roca Silvia – președinta Asociației Ceangăilor Maghiari din Moldova (ACMM) din Bacău, care are ca preocupare principală sprijinirea „maghiarizării ceangăilor moldoveni”, în care sens organizația pe care o conduce este direct interesată de școlarizarea în limba maghiară a unui număr cît mai mare de copii romano-catolici din așezările din Moldova la școli și licee din județul Harghita.
Pentru determinarea cît mai multor părinți să-și înscrie copiii la școli maghiare din județul vecin, reprezentanții ACMM le asiguă copiilor burse pentru cazare și masă finanțate prin programul „Fii naș/nașă pentru un copil ceangău”, prin care persoane fizice și juridice din Ungaria donează bani pentru copiii „ceangăi” care optează pentru cursuri școlare în limba maghiară. Din discuțiile purtate cu mai mulți elevi băcăuani care studiază la Miercurea Ciuc a rezultat că majoritatea acestora provin din familii care se confruntă cu dificultăți materiale, părinții fiind oarecum mulțumiți că cel puțin pentru o perioadă de timp copiii lor au asigurate cazarea, masa zilnică și, eventual, ceva articole de îmbrăcăminte prin frecventarea unor școli din Harghita. Deoarece limba maghiară nu a fost un criteriu important în selectarea copiilor „ceangăi”, la sosirea acestora la Miercurea Ciuc elevii din Bacău au întîmpinat mari greutăți în activitatea școlară, fiind practic în imposibilitatea de a asimila materiile prevăzute în programa școlară în ritmul normal al orelor de curs. O rezultantă a acestui fapt: copiii „ceangăi” nu s-au putut integra în colectivele de elevi din școlile orașului respectiv, colegii maghiari folosind denumirea de „ceangău” în sens peiorativ în discuțiile cu aceștia și neconsiderîndu-i maghiari. Datorită acestui fapt, scopul inițial al ACMM de a-i determina pe copiii „ceangăi” să se simtă maghiari a avut efectul invers, aceștia dîndu-și seama – chiar la nivelul lor de percepție – că nu prea au nimic în comun cu maghiarii.
Din această situație rezultă clar că bugetul local trebuie să suporte cu acest internat o grămadă de bani, care sînt plătiți de contribuabili – cetățenii din Miercurea Ciuc -, bani care ar putea fi folosiți pentru rezolvarea problemelor edilitare ale orașului, nicicum pentru experimentele ACMM din Bacău cu copii catolici. După opiniile unora dintre copiii cu care am discutat, sumele trimise – aproximativ 300 de ron pentru fiecare elev – din Ungaria, către organizația din Bacău, nu ajung întotdeauna la Miercurea Ciuc, liderii ACMM retrăgînd periodic bursele unui număr semnificativ de elevi care absentează ori au rezultate slabe la învățătură, deși banii continuă să fie trimiși, lunar, de către „nașii” din Ungaria. De altfel, dificultățile financiare prin care trece în prezent ACMM ne determină să credem că schimbarea regulamentului de acordare a burselor la mijlocul anului școlar reflectă faptul că această organizație administrează în mod haotic fondurile trimise din Ungaria, motiv pentru care cea mai bună metodă de a limita cheltuielile ar fi, în viziunea „șefilor ceangăi”, limitarea numărului de burse alocate copiilor ale căror interese le reprezintă, chipurile.
Pe fondul acestei situații, ne punem întrebarea firească dacă este normal ca dintr-un buget și așa destul de limitat, de care dispune comunitatea locală, să fie suportate și cheltuielile cu maghiarizarea unor copii care nu se vor simți „unguri” niciodată. (Marton ARPAD)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!