Punctul pe „i”

A doua zi după…

Virgil MOCANU

Majoritatea analiștilor care s-au pronunțat în ultimul timp asupra rezultatului referendumului din 19 mai a.c. au pronosticat drept sigură victoria președintelui suspendat. Să fie atît de evidente și de numeroase atuurile domnului Traian Băsescu, încît pînă și neprietenii dumnealui să subscrie apriori la previziunile făcute?! Se pare că da, în măsura în care sînt de acord că Traian Băsescu, în comparație cu adversarii săi, este avantajat de modul în care își conduce campania propagandistică (punctual, direct, agresiv) și de tematica discursului practicat (el, justițiarul nedreptățit vs. balaurul cu 322 de capete). Adăugați la aceasta carisma personajului, abilitatea de a exploata emoțional credințele și valorile audienței, o anumită înclinație a românului către personalitățile autoritare și liderii puternici, plus adeziunile ce le va primi ca urmare a votului negativ și veți consimți că revenirea la Cotroceni a domnului Băsescu stă sub semnul cvasicertitudinii.
Referitor la rezultatul scrutinului este important și un alt aspect: scorul pe care îl va înregistra Traian Băsescu, lucru deloc neglijabil pentru statutul lui viitor și rolurile ce le-ar putea „juca” în baza acestuia. Judecînd liniar raportul dintre numărul atuurilor și mărimea șanselor, situație în care nu ținem seama de posibilitatea apariției unor efecte sociale perverse, domnul Băsescu va cîștiga la o diferență semnificativă. Este foarte probabil ca timpul scurt pînă la data referendumului să lucreze în favoarea sa, ferindu-l de efectul de bumerang al propriilor acțiuni.
în sfîrșit, o ultimă chestiune asupra căreia întreg electoratul își pune întrebări este legată de comportamentul politic al d-lui Băsescu după reinstalarea în funcție. Se va schimba domnia-sa? Cît de „jucător” sau „mediator” va înțelege să fie în raporturile cu celelalte puteri ale statului? Va înțelege că nu poate fi în același timp și corist, și dirijor? Va accepta să se transforme dintr-un „combatant de profesie” într-un „ctitor de profesie”, dintr-un rezolvitor de probleme sectoriale într-un „inventator de scopuri și proiecte majore”? Va fi suficient de matur să înlocuiască un model social bazat pe suspiciuni, forță și ostilitate cu altul întemeiat pe încredere și armonie socială?
Dacă este să dăm crezare fostului secretar de stat al SUA – Henry A. Kissinger -, răspunsul la întrebările de mai sus ar fi negativ. Vorbind despre capacitatea de a învăța din experiența proprie, acesta spunea că odată ajunși la putere politicienii nu sînt capabili să învețe nimic din ceea ce e contrar credințelor și convingerilor lor. „Aceste convingeri reprezintă capitalul intelectual pe care îl vor consuma pe durata mandatului”.
Sperăm, pentru binele întregii obști, ca d-l Băsescu – dacă va reveni la Cotroceni – să infirme constatările analistului american. Altfel, vai de mama ei de țară! exploata emoțional credințele și valorile audienței, o anumită înclinație a românului către personalitățile aut

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!