Punctul pe „i”

Mintea românului…

• referendum-uri adverse duc la marea dezbinare

ânțelesul noțiunii de „referendum” semnifică consultarea întregului popor, care este chemat să hotărască prin vot (cu „da” sau „nu”) asupra unui proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unor probleme de interes general. într-o accepțiune mai veche, termenul folosit era cel de „plebiscit”, adică semnificînd consultarea plebei (poporului), așa cum s-a procedat la 14 aprilie 1866 pentru alegerea ca domn al României a prințului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen – devenit Carol I, domnitor, apoi rege.
Referendum-uri se folosesc, de regulă, la adoptarea sau modificarea (amendarea) constituțiilor – legi fundamentale ale statului – , care privesc interesul general al națiunii fără vreo anume coloratură politică. Ori, acum, în România post-decembristă, noțiunea de referendum și-a escamotat înțelesurile în sensul că se aplică și la consultarea preferențială asupra unei persoane, substituindu-se de fapt alegerilor normale, firești sau anticipate.
Cazul la care asistăm în prezent și privim dezorientați – Parlament versus Băsescu – mi se pare o anomalie generată de neclaritatea constituției în vigoare. Partidele politice – unele dintre ele -, s-au divizat, altele s-au coagulat, instituțiile statului parțial și-au revizuit activitatea fiească, încît societatea românească post-aderare la Unuinea Europeană se află într-o dezbinare febrilă datorată mai ales referendum-ului de la 19 mai a.c. Mitinguri peste mitinguri, adunări ad-hoc, cuvîntări belicoase ale unora împotriva celorlalți, folosirea mijloacelor mass-media în mod adecvat, dar mai mult neadecvat, atragerea unor notabilități influente de o parte sau alta etc. etc. La ce pot să conducă toate acestea? Doar la dezbinarea acestui popor și așa debusolat din punct de vedere politic. Bucureștiul, Clujul, Sibiul, Constanța, Iașiul, Craiova au devenit fief-urile adversarilor, care se întrec în a-și blama oponentul, în a se apostofa, jigni și folosi vocabulare uneori suburbane.
Ce exemple pot constitui toate acestea pentru masa electoratului amorf? Rezultatul referendum-ului va fi un fiasco; indiferent de parte cui va înclina, se vor perpetua neîncrederea, ura, învrăjbirea nației române. în loc ca pretinșii lideri politici și conducători să stea la masa tratativelor, să chibzuiască, deopotrivă, asupra reformelor atît de necesare pentru integrarea corectă în marea familie europeană, aceștia nu știu cum să cheltuiască mai abitir banul public provenit din sudoarea muncitorului simplu și cinstit. Situația va rămîne incertă pînă la alegerile normale din 2008, dată pînă la care spiritele învăpăiate probabil se vor potoli, iar gîndirea românului elector se va desmetici. Dar acuma să ne facem datoria de cetățeni și să sancționăm prin „da” sau „nu” pe cei a căror conștiință lasă mai mult de dorit. ânțelepciunea, atîta cît încă o mai avem, să ne călăuzească spre binele comun. (prof. dr. Jean CIUTĂ)

ltuiască mai abitir banul public provenit din sudoarea muncitorului simplu și cinstit. Situația va rămîne incertă

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!