Cînd va ajunge Bacăul oraș european? Probabil cînd nu va mai exista nici o clădire de patrimoniu și nici o casă memorială, din cele două cîte sînt. „Vezi bîrna din ochiul propriu, și nu paiul din ochiul vecinului”, este o veche zicală care, dacă printr-o firească și justificată comparație, am percepe „bîrna” ca fiind centrul orașului, am vedea ce adevăr cuprinde înțeleapta vorbă preluată din textul sfînt al Scripturii. Deja a devenit o tradiție, anormală ce-i drept, ca, ori de cîte ori treci prin acest spațiu, să-ți vină pe la nas mirosuri execrabile. De fapt, datorită alizeelor ce suflă dintr-o parte într-alta în pasaj, duhorile de pișat se plimbă nestingherite prin nările tuturor celor care au treabă prin zonă: angajați Romtelecom, angajații de la florărie, de la loterie, dar și trecătorii obișnuiți.
Nimeni, dar absolut nimeni, nu a luat atitudine. Oamenii pășesc în grabă, se mai țin cu mîna de nas și, în nici un caz, nu deschid gura pentru a vorbi. Starea de fapt, ce lîncezește de ani buni, pare firească, în condițiile în care factorii locali nu se prea plimbă pe jos. Dar totuși, chiar și așa, chiar nu se întîmplă nimic? În zonă există două telefoane publice, iar cei care au de efectuat o convorbire urgentă, mai bine se lasă păgubași. Și asta, chiar în centrul Bacăului!
Ne întrebăm dacă, nu care cumva, sînt tocmiți unii indivizi, special, să-și facă treaba mică, seară de seară și noapte de noapte, pentru a „cultiva” mirosul, astfel încît oamenii să fie obișnuiți cu izul? Că prea e vorba despre o problemă veche, asupra căreia nimeni nu vrea să intervină. Sau, simplificînd totul, e doar banala și cotidiana nesimțire? În primul rînd a celor care au transformat pasajul din centru într-o budă publică. Dar și a celor care ar putea să trimită niște jandarmi sau gardieni, cîteva seri la rînd, să-i găsească și să-i amendeze pe cei care își fac nevoile, fără rușine, uneori chiar înainte de lăsarea serii, în centrul orașului? (C.G.)
Lasă un răspuns