Boală infecțioasă extrem de contagioasă, gripa e cauzată de un grup de virusuri în continuă transformare, căroră li se vine de hac foarte greu. Există, totuși, o veste bună: recent, a fost sintetizat un medicament care blochează răspîndirea virusului în organism.
Afirmația unor persoane că nu au temperatură cînd fac gripă nu este adevarată, pentru că această boală implică obligatoriu prezența febrei. În absența ei, diagnosticul se exclude. Debutul este brusc, cu temperaturi chiar de peste 40 grade C, timp de 3-5 zile, apoi scade cînd organismul reușește să producă anticorpi suficienți să neutralizeze agresorii. Boala invadează – afirmă unii cercetători – mai ales organismele suprasaturate de mîncare și toxine, pentru ca apoi, prin pierderea apetitului, să se producă un proces depurativ. La febră se adaugă o stare de rău general, dureri musculare, frisoane, grețuri ori vărsături repetate, tuse chinuitoare, dureri de cap de intensitate variabilă, dureri de ochi, înfundarea nasului, secreție nazală iritantă, usturime în gît. Această usturime este, de obicei, primul semn al bolii și trebuie luate urgent primele măsuri. În acest moment, temperatura nu depășește 37,5 grade C și se consideră că viroza s-a declanșat. Respirațiile frecvente, greutatea în respirație (mai ales la sugari și copilul mic, la bătrîni, bolnavii cardio-pulmonari), durerile abdominale și ale mușchilor membrelor și coloanei vertebrale completează tabloul clinic al prezenței maladiei gripale de formă obișnuită și necomplicată.
Bine ar fi ca boala să poată fi prevenită prin măsuri de creștere a rezistenței organismului la infecții în anotimpul friguros (hrana monotonă, lipsită de fructe și legume proaspete, asociată cu stresul cotidian scad imunitatea).
Cum pot fi prevenite complicațiile și vindecată gripa?
Se spune adesea că „bine tratată, gripa durează 7 zile, iar fără tratament se vindecă într-o săptămînă”. Mai aproape de adevăr sînt aceia care afirmă că „o gripă dusă pe picioare durează mai mult”. Într-adevăr, repausul fizic și alimentar este cel mai eficace remediu natural de luptă cu boala, un mijloc de tratament ce trebuie adoptat încă la început, singurul menit să evite complicații ulterioare, soldate adesea cu moartea. Temperatura foarte ridicată justifică și ea impunerea unui repaus alimentar total, deoarece, cînd organismul este febril, mîncarea ingerată rămîne nedigerată, cauzînd dereglări gastro-intestinale ce se adaugă constipației, prezentă și ea în suferințele febrile.
Controlul temperaturii de două-trei ori pe zi are un dublu scop: preventiv (e bine ca boala să fie surprinsă din timp, cînd cîteva zile de repaus și un regim moderat cu multe lichide o pot stopa) și altul de supraveghere a evoluției bolii. O febră ce se prelungește peste 3-5 zile semnalează prezența unei complicații, a unei suprainfecții microbiene și/sau fungice (cu un mucegai) ce se adaugă gripei.
Ceaiurile de fructe de pădure și frunze de nuc sînt de preferat celor preparate din flori ce conțin polen (tei, mușețel, sunătoare etc). Ele trebuie îndulcite cu zahăr (eventual), evitînd în timpul bolii consumul de miere, care poate avea în unele cazuri efecte alergizante pentru mucoasa bronhică.
Apa de mentă (cîteva frunze de izmă se țin 30 de minute în apă, la temperatura camerei, fără a se fierbe), ușor îndulcită și cu un adaos de 1-2 lingurițe de zeamă de citrice, băută fragmentat pe durata a cîteva ore, are efecte benefice în combaterea durerilor de cap, a grețurilor, a vomei sau a tulburărilor abdominale cauzate de constipație (dacă aceasta durează mai mult de 3 zile, se recurge la o clismă cu apă simplă, la temperatura de 37-38 grade C). Apa de băut (minerală ori de la robinet), la temperatura camerei, consumată pe toata durata febrei, în cantitate de aproximativ 1,5 l pentru 24 de ore (la o greutate corporală de 60 kg), asigură o bună și naturală transpirație (spre deosebire de cea produsă de medicamente), ce ajută enorm rinichii, extrem de solicitați în timpul acestei boli (dovadă urina de culoare închisă). Apa în cantitate sporită are efecte bune și asupra circulației capilare din creier, inimă, plamîni și piele.
Sucurile de fructe și legume, preparate pe moment în casă și numai diluate cu apă, sînt de preferat celor din comerț (conservate) sau compoturilor și supelor cu legume fierte (supele de carne sînt contraindicate pe întreaga durată a febrei).
Febra ridicată poate fi potolită prin aplicarea de comprese cu apă rece și felii de cartofi cruzi pe frunte, luînd și 1-3 fiole de Algocalmin pe zi (pe cale orală, evitați tabletele) și prin recurgerea la un post alimentar aproape total. Repausul în fotoliu este și el un mod de ușurare a bolii, fiindcă previne iritarea faringelui prin refluxul de conținut gastric ori prin agravarea unei hernii hiatale de către tusea ce însoțește gripa. La copilul mic, febra nu produce frisoane, ci convulsii ce pot fi înlăturate prin împachetări în prosoape umezite cu apă la temperatura camerei, timp de cîteva minute. Evitați Fenobarbitalul ori Romerganul, nu folosiți soluții de conțini Cloramfenicol (cazuri mortale), preparatele glicerinate (produc pneumonii), Efedrina – mai mult de 1-2 zile (paralizează mușchii vaselor nazale și pierderea mirosului). Persoanele cu antecedente de infecție rinosinuzală să evite suflarea nasului cu insistență (alternativa este să scuipe în batistă) pentru că astfel se împiedică eliminarea și drenarea secreției din „bureții osoși” (sinusurile), ba mai mult, se împinge conținutul infecțios din nas în sinusurile paranazale, unele situate în apropierea creierului. Aerisirea repetată a camerei, păstrarea unei temperaturi moderate și băile calde la picioare pot aduce un sprijin în remediul bolii. Bolnavii ce nu pot rămîne la domiciliu trebuie să evite cît mai mult efortul fizic, să nu consume decît sucurile și ceaiurile indicate mai sus, iar dacă temperatura nu scade în 2-3 zile să solicite sfatul medicului. Vaccinurile și celelalte preparate din antigene virale ori bacteriene nu trebuie folosite de către cei la care gripa deja s-a instalat. Solicitat deja imunologic, organismul nu mai trebuie supus la un efort suplimentar de apărare, care poate reprezenta un risc cu complicații imprevizibile. Preventiv: vaccinurile stimulează sistemul imunitar, învață organismul să producă anticorpi. Neajunsul este că în fiecare an apar tulpini noi de virusuri gripale și, pînă se pune la punct un alt vaccin, boala se răspîndește din nou.
Femeia gravidă trebuie să fie deosebit de atentă în a respecta recomandările de tratament în caz de gripă, iar în primele doua luni de sarcină o recomandare de întrerupere nu este ceva nefondat sau exagerat. Pe durata febrei, mamele ce alăptează se vor mulge, aplicînd repetat comprese cu apa rece pe sîni. Alimentarea pruncului la sîn trebuie oprită. Femeile aflate în aceste două situații să evite pe cît posibil orice medicamente, apelînd la mijloacele naturale de apărare. Fumătorii să facă un efort ca în perioada acută a acestei boli să renunțe la țigări. Pentru periajul dinților și clătirea gurii (am stabilit că mîncarea nu-și are rostul în gripă), se folosește numai apă la temperatura camerei. Important: dacă febra se menține continuu peste 39-40 grade C, mai mult de 4-5 zile, dacă e însoțită de vărsături repetate, dureri mari de cap, dureri de ochi, dureri în lungul mușchilor șirei spinării, dacă nu se suportă lumina și se instalează o toropeală accentuată – toate aceste simptome pledează pentru un diagnostic de meningo-encefalită, situație ce necesită urgent un consult medical competent.
Complicațiile gripei sînt numeroase și de aici nevoia adoptării unor măsuri riguroase de tratament pentru a evita riscul apariției unor rinite, sinuzite, amigdalite, otite, mastoidite, traheobronșite, pneumonii, tuberculoze, astm, paralizie facială, herpes la ochi, zonă zoster, alergii, apendicită, hemoragii, tromboflebite, arterite, infarct de miocard, la plămîni, la creier ori intestinal, ruperea varicelor esofagiene la cirotici. Toate aceste complicații sînt posibile pentru ca organismul este slăbit imunologic, devenind pradă ușoară pentru microbi, de unde și necesitatea creșterii rezistenței naturale a organismului și a stopării penetrării agentului patogen prin poarta sa de intrare: mucoasa nazală.
Gripa și antibioticele
De la început trebuie precizat că aceste medicamente nu au nici un efect în combaterea gripei aflată în stadiu incipient. Numai în gripa tratată neglijent și tardiv, cînd apar complicații bacteriene infecțioase, trebuie luate antibiotice, dar numai dupa o corectă evaluare a raportului beneficiu/risc. Ultimele cercetări medicale confirmă o situație foarte gravă, și anume: deși antibioticele au salvat și salvează multe vieți, administrarea lor în exces a dus la o adaptare a germenilor care provoacă boala, anulîndu-le eficiența, fapt ce face necesare alte antibiotice și mai puternice (mult mai scumpe și nu lipsite de riscuri) pentru tratarea unor infecții bacteriene odinioară banale (otite, pneumonii, sifilis, blenoragie, meningo-encefalite și multe altele). Sînt tot mai frecvente infecțiile cu germeni patogeni, ce nu pot fi distruși de nici unul din antibioticele cunoscute. De reținut: orice gripă care nu trece în 5-6 zile sau o viroză respiratorie care nu cedează în 2-3 săptămîni necesită control medical urgent
Ce trebuie făcut după stingerea febrei gripale?
Reluarea unei alimentații normale, răbdare, deoarece aparatul digestiv a fost agresat. Se începe deci cu mîncare ușor digerabilă: supe și creme din zarzavaturi, piureuri de cartofi și legume, morcovi, țelină, sfeclă, puțină varză murată, prune uscate opărite, grîu germinat, tărîțe și se continuă cu sucuri de fructe proaspăt preparate. În funcție de toleranță, se introduc treptat lactatele, supele de carne, carnea slabă, peștele (preferabil fierte ori pregătite la cuptor). Acest tratament de recuperare digestivă se completează cu cel de antrenare fizică și exerciții respiratorii de recuperare psihică, toate necesare pentru ca organismul scăpat din boală are nevoie de timp ca să-și revină după conflictul infecțios. De asemenea, în sezonul friguros purtați haine adecvate, călduroase. Natura l-a înzestrat pe om cu mijloacele necesare de a face față agresiunilor virale, numai că noi am uitat să trăim cît mai aproape de natură și în spiritul ei, stilul nostru de viață fiind prea adesea irațional. Bătrînii, copiii mici, femeile gravide și bolnavii cronici trebuie să evite, pe cît posibil, contactul direct cu persoanele gripate, iar acestea să caute să se izoleze de cei din jur, să țină fularul la gură cînd vorbesc, strănută sau tușesc.
Lasă un răspuns