Războiul de la CSM s-a mutat la Curtea de Apel Bacău

Ion Popa, fostul secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), se judecă în Bacău cu foștii săi șefi. Mazilit de Dan Lupașcu, pe vremea cînd acesta era președinte al CSM, Ion Popa cere socoteală instituției pentru că l-a revocat din funcție. Alături de el, prin aceeași decizie, din mai 2005, au mai fost revocați din funcție Oana Cîrjan, director al Direcției Resurse Umane și Organizare a CSM, Paul Popovici, șeful biroului de informatică, și Marin Popa, șeful serviciului de aprovizionare al aceleiași instituții. Tuturor li se impută deficiențe manageriale grave, care au dus la crearea unui haos în desfășurarea activității aparatului tehnico-administrativ coordonat de Ion Popa. Acesta și foștii săi subordonați susțin că revocarea s-a făcut ilegal și cer judecătorilor băcăuani să facă dreptate. Un prim termen a avut deja loc, pe 6 februarie, cînd s-au prezentat în instanță toți reclamanții.

Haos

Problemele pe care le-au descoperit inspectorii în modul de gestionare a activității administrative a CSM par incredibile. Persoane care lucrau la negru în aparatul tehnico-administrativ, cei care aveau contracte de muncă sau dispoziții de numire pe post nu aveau fișa postului, nu se efectuau la timp verificările pentru emiterea unoir avize de rămînere pe funcție a judecătorilor și după ce împliniseră vîrsta de pensionare, nu exista o evidență a bunurilor de inventar, iar registrul pus la dispoziția inspectorilor nu corespundea numeric cu situația de fapt. La biroul informatic s-au constatat nereguli care țineau de informatizarea forului superior al magistraților din România, nereguli care țin de domeniul hilarului. Pe lîngă că site-ul CSM a fost, și încă mai este, unul dintre cele mai greu de traficat, era neactualizat și multe dintre link-uri nu erau operaționale. Asta, însă, n-ar fi fost nimic, dar magistrații de la CSM nu aveau nici măcar o bază electronică cu legislația României.

Acuze că verificarea a fost nelegală

Șefii acestor servicii au refuzat, la încheierea verificărilor, să semneze procesele verbale și susțin în instanță că acestea au fost tendențioase și revocarea lor din funcție s-a făcut fără ca acuzele din raport să fie însoțite de probe. Inspectorii au găsit și lucuri bune în activitatera funcționarilor CSM. Printre cele mai active departamente s-a remarcat cel de relații cu presa. Doar că, și aici, au fost probleme. Aici lucrau, la un moment dat, șapte oameni, dar doar doi aveau și dispoziții de numire pe post, însă „fără număr și dată”. Consilierul juridic Cristina Liță Luca este actualul purtător de cuvînt al CSM și a fost nominalizată, alături de colegii de birou, ca fiind printre puținele departamente care și-au făcut treaba, chiar dacă nu aveau logistică și, uneori, nici documente tipizate. De fapt, activitatea acestora era îngreunată chiar de fostul secretar general al CSM, care înființase, deși nu se regăsea în Regulamentul de funționare și organizare a CSM, un serviciu de Registratură generală, unde lucrau cinci persoane, altele decît cele trecute pe statele de funcții, și care dirijau lucrările către alte departamente, pentru soluționare, apoi le trimiteau la verificare la secretarul general și, apoi, le dădeau celor de la Relații cu Publicul, ca să le mai dea și ei o soluție.

Popa, verificat și în privința „inițiativelor” personale

în ceea ce-l privește pe Ioan Popa, fostul președinte al CSM, judecătorul Dan Lupașcu a cerut verificări separate pentru șase puncte. Dintre acestea, se remarcă unul care privește modul cum a ajuns în mapele membrilor CSM o plîngere împotriva ministrului Justiției, Monica Macovei. în urma verificărilor, inspectorii au descoperit că inițiativa i-a aparținut în totalitate lui Ion Popa. Acesta primise un petiționar în audiență și făcuse 18 copii după un memoriu în care tatăl ministrului Justiției, Monica Macovei, era acuzat ca fiind unul dintre torționarii fostei Securități. Reclamantul a precizat, într-o plîngere depusă la CSM, că Vasile Gherghescu, tatăl Monicăi Macovei, se face vinovat de mai multe atrocități petrecute în timpul construirii Casei Poporului. Mai tîrziu, s-a dovedit că reclamantul, Emil Buleandră, avea probleme psihice și că tatăl ministrului nu lucrase la Casa Poporului. Ion Popa a luat reclamațiile acestuia și le-a pus, fără să anunțe pe nimeni din conducerea CSM despre intenția sa, în mapele de ședință ale membrilor CSM.

Dosar fierbinte

Din raportul de control depus la dosar mai rezultă că Popa se face vinovat și de un alt scandal, în urma căruia a apărut în presă o scrisoare particulară a consilierului pentru preaderare Dieter Schlafen, fără acceptul acestuia, sau că a soluționat o abatere disciplinară pe baza unor prevederi legale abrogate, fapt care a permis prescrierea răspunderii disciplinare a judecătorului cercetat. Tot el, pe vremea cînd conducea un alt departament în Ministerul Justiției, a „uitat” să transmită la CSM propunerea ministrului Justiției, de revocare a președintelui Tribunalului Suceava și a președintelui Secției Contencios Administrativ a aceleiași instanțe.
Acesta este dosarul pe care îl au de soluționat judecătorii de la Curtea de Apel Bacău. Ei se află între ciocan și nicovală. Pe de o parte, se află unul dintre cei mai longevivi șefi pe care i-au avut la Ministerul Justiției și apoi la CSM, pe de altă parte, se află CSM, singura instituție care gestionează cariera lor. Practic, întregul parcurs profesional al oricărui magistrat este îndeaproape supervizat de acest organism. Ei trebuie, însă, să decidă de partea cui este dreptatea. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!