Recurs la istorie

Corupție și minciună

* Papa Pius al VI-lea despre românii catolici din Moldova (3)

încorporarea nordului Moldovei la posesiunile austriece a avut drept consecințe: diminuarea numărului bisericilor, mănăstirilor și desființarea instituțiilor monahale de măicuțe, colonizarea rutenilor din Galiția, a maghiarilor din Ungaria, maghiarizările din Transilvania, persecutarea românilor și a preoților ortodocși. âmpestrițarea etnică a populației din nordul Moldovei răpite, căreia i s-a schimbat numele din dorința de a impune uitarea apartenenței la etnia și statul român, a avut drept consecință apariția credincioșilor catolici și greco-catolici. Condițiile respective au creat posibilitatea impunerii unui episcop greco-catolic la Cernăuți, în locul lui Dosoftei, ridicat la rang de episcop ortodox de către Maria Tereza fără să fie sfințit de conducătorii Bisericii Ortodoxe. Pentru asigurarea succesului, demnitarii catolici și greco-catolici din imperiu au propăvăduit moartea lui Dosoftei, deși acesta era viu și nu putea manifesta nici o rezistență în fața politicii dusă de împărăteasa tirană a Austriei, persecutoare și omorîtoare de români.
Răspîndirea neadevărului și politica tiranică austriacă nu s-au limitat numai la teritoriul cotropit, dar s-a manifestat cu virulență și asupra restului Moldovei, deoarece lăcomia imperială austriacă nu avea limite și nici nu putea fi satisfăcută de ceea ce se ocupase în toamna anului 1774.
în condițiile intensificării preocupărilor pentru cucerirea întregii Moldove de către imperiul Habsburgilor a fost amplificată activitatea de falsificare a trecutului istoric al neamului românilor, ajungîndu-se pînă acolo încît a fost negată patria de formare a acestuia. A devenit o practică politica de a inventa minorități etnice și religioase din rîndurile românilor din teritoriile cotropite de Habsburgi. Pentru românii din Bosnia, Croația, Slovenia au fost inventate numele cele mai neașteptate, concomitent cu colonizarea lor în Ungaria, Voevodina, alte teritorii cucerite de cotropitori, unde au fost supuși unui intens proces de deznaționalizare, conform planurilor elaborate de contele Marsigli și aprobate de împăratul Leopold. Românii din Ungaria și Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș nu au fost numiți niciodată cu numele lor adevărat, ci doar cu cele de valahi, volohi, greci, clementini. Pentru nordul Moldovei a fost găsit numele de Bucovina, iar pentru românii de aici a fost inventat cel etnic de bucovineni.
Curtea imperială a Mariei Tereza s-a folosit extrem de mult de oferta slujitorilor catolici, care se arătau devotați ideii de expansiune asupra Moldovei neocupate încă de către forțele militare austriece, dar pentru aceasta avea nevoie de inventarea unor ficțiuni și răspîndirea lor prin mijloace propagandistice ale timpului. Cei mai vehemenți și buni propovăduitori ai statului condus de Maria Tereza au fost acei slujitori catolici dornici să parvină, să ocupe posturi pe care nu le meritau.
La 18 februarie 1776, Dominicus Petrus Karwosiecki, „episcopus Bybliensis” și vicarul celui de Bacău, a raportat Propagandei Fide că Jezierski, deși primise responsabilitatea episcopiei de Bacău de multă vreme, acesta nu se bucura de nici o autoritate în rîndurile enoriașilor și slujitorilor catolici ai diecezei. El a solicitat preluarea conducerii Episcopiei catolice de Bacău, care de fapt forma o posesiune a „maiestății sale imperiale”. La 14 februarie 1776, același vicar episcopal raportase persecutarea catolicilor din Moldova și mitropolitului ortodox al Moldovei neocupată de către otomani. Soluția eliberării lor nu putea fi alta decît extinderea jurisdicției imperiale asupra Moldovei întregi, transformarea acesteia în posesiune imperială. Din Ungaria, aproape concomitent, a fost expediată corespondența întocmită de Roman Jakabfalvi, provincialul franciscan al acestei țări, la îndemnurile generalului Barco, prin care solicita ca populația catolică a Moldovei să fie încredințată misionarilor franciscani de neam maghiar, iar italienii să fie îndepărtați din aceste misiuni, din cauză că nu vorbeau limba maghiară.
Nunțiul apostolic din Varșovia, cunoscînd planurile austriece și activitatea agresivă asupra Moldovei, care era spațiul său de supraveghere, în martie 1776 a scris aceluiaș cardinal Castelli despre comportarea neloială a reprezentantului Sfîntului Scaun la Viena, care nu lua atitudine împotriva pregătirii cotropirii Moldovei de către armatele imperiale austriece. El a precizat că generalii imperiali se foloseau de vicarul lui Jezierski și conducătorul provinciei Ungaria pentru a pregăti invadarea și cotropirea Moldovei. Probabil, la îndemnul nunțiului apostolic din Varșovia și al Propagandei Fide, prefectul misiunilor catolice din Moldova, misionarul Mauro, a întocmit statistica credincioșilor catolici din episcopia Bacău. Documentul respectiv a fost rezumat la Roma, în ziua de 19 august 1777. Raportul a arătat existența unui număr de peste 12.000 de români catlici în dieceză. El a făcut precizarea că „…mai mulți se nasc decît mor” și aceasta era cauza sporului populației catolice din satele și tîrgurile statului Moldova. între timp, avusese loc o călătorie în Moldova a vicarului episcopal Karwosiecki, căruia Grigore Ghica i-a organizat o primire deosebită. Aceasta l-a încurajat pe vicar și la puțină vreme a scris nunțiului apostolic din Viena despre a doua călătorie la Bacău, unde intenționa să organizeze înlăturarea titularului de la conducerea episcopiei. Cunoscînd preocupările imperiale, acesta a promis nunțiului apostolic din Viena că în cazul reușitei va pune întreaga dieceză a Bacăului „în mîinile eminenței sale”. Acesta a mai făgăduit să se îngrijească de liniștea și buna administrare a catolicilor din Moldova și Țara Românească. Efectele călătoriei sale în dieceza de Bacău nu au întîrziat să apară. Imediat au reacționat pozitiv administratorii parohiilor catolice Săbăoani, Fărăoani și Grozești, care au scris în mare grabă Propagandei Fide neadevărul că limba română nu era cea maternă pentru ei și credincioșii administrați de aceștia. Corupția austriacă asupra acestor misionari și-a spus cuvîntul, deoarece misionarii respectivi au și aderat la planurile lui Mauro pe fondul general al nemulțumirilor împotriva lui Jezierski. (prof.dr. Dumitru ZAHARIA)bucovineni.
Curtea imperială a Mariei Tereza s-a folosit extrem de mu

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!