Recurs la istorie

Obligații „de bună voie”!…

• teroarea hortystă la Ghimeș-Făget

Cele mai vechi documente referitoare la așezările omenești din zonă, arată că acestea au fost întemeiate din românii moldoveni. Statistica întocmită din dispoziția autorităților imperiale austriece, în cursul anului 1750, arată satul Ghimeș – Făget (Gymes – Bukk) ca fiind populat de 271 de locuitori de credință greco-catolică, rit religios organizat de împăratul Leopold, cu sprijinul Sfîntului Scaun, în scopul atragerii românilor ortodocși sub autoritatea papală, în schimbul unor privilegii materiale, politice, religioase, care n-au fost respectate decît pentru unii preoți. Din acest motiv, peste un deceniu, numărul greco-catolicilor a scăzut la 95, deoarece oamenii au revenit la credința ortodoxă, strămoșească pentru români.
Documentele primelor timpuri de organizare a satelor arată clar că, oamenii de aici aveau onomastica românească: Olteanu, Bârsan, Cojocaru, Colceriu, Ungureanu. Aceștia au avut privilegiul să învețe carte cu învățătorul Vasile Rusu, care realiza și o frumoasă educație patriotică copiilor și părinților acestora.
Condițiile de aici au impus maghiarizarea unora dintre locuitorii greco-catolici, prin convertirea la catoilicism. Urmarea acestui fapt a fost organizarea Parohiei catolice Ghimeș – Făget, în anul 1785. în primul an de activitate, parohul a botezat nouă copii, a căror părinți aveau nume românești: Pal, Tancău, Ambrus, Buzaș, Bârgăuanu, Mihoc, Oprea.
Dezvoltarea în timp a localităților a avut drept consecință progresul continuu al populației, fără un proces intens de colonizare a maghiarilor și secuilor. în asemenea condiții, nu s-au putut petrece schimbări etnice în componența populației din zona Ghimeșului și-a Făgetului. Singurul fapt care s-a petrecut aici a fost convertirea unor ortodocși și greco-catolici la ritul catolic. Fenomenul a fost însoțit de scrierea în forme maghiare a numelui de familie și botez a credincioșilor catolici, impunerea, după 1867, a limbii maghiare în exercitarea cultului catolic, în relațiile preot-credincios și în desfășurarea procesului instructiv-educativ. Fenomenul maghiarizării locuitorilor de aici a luat proporții după 1912, atunci cînd Parohia greco-catolică Ghimeș – Făget a fost trecută cu forța sub administrarea Episcopiei maghiare greco-catolice Hajdudorok. în anii următori, chiar dacă a avut loc reîntregirea neamului, maghiarizarea românilor de aici a continuat, datorită activității propagandistice a adepților maghiarismului și a membrilor celebrei societăți pentru schimbarea numelor nemaghiare, prezenți aici.
Cu puțin timp înainte de 30 august 1940, data cedării teritoriului sfânt al patriei române în favoarea agresorilor maghiari, datorită unui monarh incapabil să conducă România, în comuna Ghimeș – Făget trăiau peste 5.000 de oameni, din care 3054 se declaraseră a fi de etnie română, iar aproape 2.500 au arătat a fi maghiari, deși cea mai mare parte a acestora proveneau din familiile românești maghiarizate prin cumplitele abuzuri exercitate asupra strămoșilor acestora, între 1250-1940.
în cursul primelor zile din luna septembrie 1940, au sosit în așezările comunei Ghimeș – Făget unitățile militare ale armatei de ocupație horthystă.
Preocupările de căpetenie ale horthyștilor au fost: alungarea funcționarilor autorităților românești din localitate, confiscarea bunurilor acestora distrugerea cărților și a documentelor românești. Au fost puși sub supravegherea militaro-polițienească toți românii capabili să se manifeste împotriva exercitării fărădelegilor horthyste. Izolarea și supravegherea preotului greco-catolic român a fost o altă măsură. Acestuia i s-a pus în vedere să nu mai vorbească în limba română, atunci cînd efectua serviciile divine sau realiza prezentarea cuprinsului evangheliei. Nu mult după instalarea autorităților civile și militare horthyste, parohul Gherghel Victor născut în comuna Frumoasa, județul Ciuc, a fost chemat la sediul plășii Frumoasa, unde locotenetul Pibler Erno i-a făcut cunoscut că trebuie să exercite serviciile divine numai în limba maghiară. Pretextul inventat a fost că toți trăiau în regatul Ungaria.
Neexecutarea dispoziției militare atrăgea expulzarea peste frontiera României. Pus în asemenea situație, deosebit de grea, parohul a luat hotărârea să execute prin semne serviciul divin pe întreaga perioadă sept.1940 și până la alungarea horthyștilor de pe teritoriul comunei respective. Comandamentul militar, convingându-se de ineficiența măsurilor adoptate,a recurs la folosirea învățătorului maghiar, pentru a îndeplini obligațiile refuzate de preot în limba maghiară. învățătorul șovin și-a îndeplinit obligația asumată.
Comandamentul militar al județului Ciuc, generalul Horvath Miclos, a convocat la centrul plasei Frumoasa pe notari, preoți, învățători. Dispoziția lui a fost ca în zona respectivă să fie lichidat cultul greco-catolic românesc. Autoritățile de ocupație au recurs, conform ordinelor budapestane, la tot felul de abuzuri, intimidări, amenințări, în scopul lichidării cultului respectiv.
Peste 250 de familii românești de acest cult au fost chemate la primărie, unde au fost constrînse să semneze niște procese verbale prin care au specificat că „de bună voie” renunță la cultul greco-catolic și la naționalitatea română, și îmbrățișează cultul catolic și acceptă să fie de naționalitate maghiară. Preotul catolic, în conformitate cu „acceptul” dat la Primăria comunei Ghimeș-Făget a preluat pe toți cei aproximativ o mie de „maghiari”, cărora le-a smuls jurămîntul dat pe cruce și evanghelie că „de astăzi înainte” întreaga familie devine de „naționalitate maghiară și religie catolică”.
Cei mai mulți români, deveniți astfel „catolici și maghiari” n-au revenit la situația anterioară, cu toate că au depus jurămîntul în condițiile terorismului horthyst. Este de datoria cultului greco-catolic și a celui ortodox să recupereze pe românii respectivi. (Prof. dr. Dumitru ZAHARIA)tiv. Fenomenul maghiarizării lo

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!