Relansare economică fără rezultatele scontate

Nivelul scăzut de formare și al logisticii în mediul rural, lipsa
mecanismelor de motivare a funcționarilor publici, lipsa posibilității de
co-finanțare și găsirea unor surse alternative, lipsa unei culturi a
parteneriatului, descentralizarea incompletă, care transformă acest
proces într-o povară pentru autoritățile locale, și nu o oportunitate, sînt punctele slabe ale administrației băcăuane, în ajunul aderării României la Uniunea Europeană. Dezavantajele continuă și în privința egalității de șanse, deoarece în regiunea NE, la nivelul administrațiilor locale ale zonelor rurale, femeile sînt reprezentate într-un procent de sub 2%. „în turism avem un indice redus de utilizare a capacității de cazare în funcțiune (27,20%) în comparație cu alte regiuni și nivelul național (33,40%), cea mai redusă durată medie de ședere dintre toate regiunile, dar și în economie. Perioada 1990-1999 s-a caracterizat prin capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile piețelor de desfacere interne și externe, decapitalizarea intensă datorată creșterii inflației, devalorizarea accentuată a monedei naționale, volumului redus al investițiilor, ritmul lent al privatizării și restructurării, cadrul legislativ instabil și incoerent, care nu a stimulat investițiile străine și autohtone de capital. Din 2000 a început relansarea economiei, dar efectele nu au fost pe măsură”, a declarat Gabriel Berca, prefectul județului Bacău.
Necazurile județului continuă și cu agricultura, unde exploatarea
suprafețelor agricole se realizează pe suprafețe mici, forța de muncă
este îmbătrînită (28% din populația din mediul rural este de 60 de
ani), gradul mare de sărăcie a proprietarilor care duce la dificultăți în
cultivarea terenurilor.

Comparații cu alte județe din Nord-Est

Regiunea Nord-Est are o ponderea ridicată a populației rurale (56,4%) față de cea națională (45,1%), așa cum arată statisticile din urmă cu doi ani. Aceeași situație se înregistrează la nivelul tuturor județelor regiunii. Cu atît mai mult, cu cît în județul Neamț populația rurală ajunge la o pondere de 61,3%, în timp ce la polul opus se află județele Iași (53%) și Bacău (53,6%). Dacă în județul Bacău populația urbană se concentrează în municipiul Bacău și celelalte șapte orașe, în județul Iași aceasta este concentrată în principal în reședința de județ (39,3% din totalul populației). La nivel județean, cel mai mare nivel al indicatorului respectiv îl dețin județele Botoșani (52,4%) și Vaslui (51,6%). La polul opus, cea mai mică pondere a populației ocupate în agricultură și silvicultură o are județul Bacău (31,6%).
în ceea ce privește șomajul, acesta înregistrează, în general, valori superioare ratei la nivel național (6,3%). Doar județul Bacău are o valoare apropiată acesteia (7,0%), în timp ce județul Vaslui (11,0%) înregistreaza o valoare alarmant de ridicată. (Claudiu TĂNĂSESCU)). La nivel județea

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!