Fetița se oprește la chioșcul de presă din piață și-o întreabă pe vînzătoare cît costă o carte de desenat. Își dorește tare mult o carte de desenat fetița. Colega ei de bancă are o astfel de carte și, parcă, îi face în ciudă atunci cînd, în recreații, o scoate pe bancă și se apucă să coloreze spațiile acelea dintre linii și cînd, deodată, minunea minunilor!, ies la iveală și urși și tigri și păsări nemaivăzut de frumoase. Dar fetița n-are bani pentru o astfel de carte și, acum, dacă întreabă, face lucrul acesta cu tare mare emoție, i-a dat mama cinci mii de lei și, poate, poate, o să-i ajungă banii ăștia. Mama fumează, s-a dus să cumpere țigări, și să mai cumpere cartofi și mere și a lăsat-o aici, în fața chioșcului… Vînzătoarea – domnișoara Liliana Stan – o privește pe copilă cu o anume bunătate, însă cartea costă 15 mii… Dar iată-l pe domnul acesta, întîmplarea face să aibă și el o nepoțică, tot în clasa a patra, dar în alt oraș, aude cît costă cartea și, brusc, întinde banii vînzătoarei și o cumpără… Cînd privește în jur, fetița dispăruse, se uită insistent și, după un minut, spre marea lui bucurie, o vede, e împreună cu o femeie mică de statură și slabă și îmbrobodită pînă la ochi, bănuiește că-i mama fetiței, la oprește și-și cere, într-un fel, scuze: „Vă rog să mă iertați că v-am oprit, dar am văzut fetița dumneavostră întrebînd cît costă o carte de desenat și i-am cumpărat-o eu… Știți, am și eu o nepoțică de-o seamă cu ea…” Mama îl privește lung pe străin în timp ce fetița ia, cu mîinile tremurînd de emoție, cartea din mîna omului… Se vede pe fața ei, e tare fericită… Nu, n-a visat că se poate întîmpla așa ceva… Nici mama n-a visat. Cele două ființe sărmane sînt tocmai din Călărași, acum trăiesc aici, la Bacău, la o școală caritabilă, femeia spune că a plecat din orașul natal datorită unor probleme de familie, și mai spune că singura ei bucurie e fetița aceasta, care a luat și în clasa a treia premiul întîi și îl va lua, mai mult ca sigur, și la sfîrșitul clasei a patra… După care se pierd, amîndouă, în mulțimea din piață, mama ducînd în mînă o sacoșă cu trei mere și cîțiva cartofi, pentru că acolo, la școala aceea, nu li se asigură și hrana, iar fetița strîngînd la piept cartea de desenat… (Eugen VERMAN)
Lasă un răspuns