Reprezentanții noii guvernări au bătut apa în piuă

Reprezentanții Ministerului Economiei și Comerțului (MEC) nu au trecut testul oamenilor de afaceri din Bacău prezenți la întîlnirea de la Prefectură. în timp ce angajatorii au venit cu întrebări punctuale, legate de modul în care pot depăși valul de probleme cu care se confruntă, tot ce le-au putut oferi directorii de la București s-a rezumat la prezentarea strategiilor guvernamentale. Cu toate că scopul întîlnirii a fost aducerea în atenția agenților economici din județ a unei serii de programe cu fonduri nerambursabile, acesta a trecut în planul al doilea. Reprezentanții MEC și ai Agenției Naționale pentru întreprinderi Mici și Mijlocii (ANIMM) au arătat că diversele programe cu fonduri nerambursabile sînt foarte puțin cunoscute de oamenii de afaceri din țară, ceea ce a făcut ca în anii trecuți banii alocați acestor programe să nu fie consumați. Printre acestea se numără un program pentru creșterea competitivității produselor industriale, unul de participare la tîrguri și expoziții, de sprijinire a IMM-urilor și susținere a standardelor, pentru susținerea accesului la cconsultare și servicii a IMM-urilor sau pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial în rîndul tinerilor.

Patronii fac doar politica banului

După vorbele pline de intenții frumoase ale reprezentanților asociațiilor patronale și ale Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură, a venit rîndul lui Eugen Țapu, secretar de stat în MEC, care a spus că va încerca să direcționeze investitorii străini care vin în România spre județul Bacău. „De ce nu vine nici un investitor străin în Bacău? Pentru că nici unul nu vine într-un climat de tip mafiot. Să sperăm că, odată cu schimbarea mediului politic, se va schimba și mediul de afaceri”, a susținut acesta, spre indignarea tuturor celor prezenți. Mai multe voci au protestat, spunînd că nu toți oamenii de afaceri sînt mafioți și că singura lor politică sînt afacerile. „Pînă acum am ascultat numai monologuri. Politica mea este banul. Discuțiile toate au fost foarte frumoase, o poezie, dar problema este foarte gravă. Scăderea cursului euro ne-a nenorocit. Cu ce plătim oamenii? Sînt o mulțime de oameni necăjiți, care trăiesc numai din salariu”, a fost de părere Vasile Păun, proprietarul unei firme de industrie textilă care activează în sistem lohn.
Devalorizarea cursului euro reprezintă, de departe, cea mai mare problemă a celor veniți la întîlnire. „Scăderea euro ne-a produs pierderi de 15-20% și, cum în industria textilă profitul e oricum mic, deja lucrăm în pierdere. Nu putem face față concurenței țărilor asiatice, care beneficiază de clauza de salvgardare din partea statului, prin care primesc aproape jumătate de preț înapoi de la stat. De asemenea, industria textilă este energofagă, iar creșterea prețului utilităților a făcut ca orice investiție pentru economisirea energiei să fie egală cu zero”, s-a plîns proprietara unei fabrici producătoare de lînă. O altă proprietară a unei societăți care lucrează în lohn a trimis deja acasă 100 din cei 350 de angajați.
Fiscalitatea excesivă a fost un alt motiv de nemulțumire, reprezentanții patronatului afirmînd că sînt încărcați cu prea multe taxe și impozite, iar inspectorii de la fisc îi împovărează cu amenzi, în opinia lor, nejustificate. Prețul excesiv de ridicat al produselor românești face ca acestea să nu fie competitive pe plan internațional, de unde și falimentul multor firme autohtone. „Am o fabrică de mobilă ultraperformantă și sînt în pericol de faliment pentru că nu am suficientă materie primă. în timpul ăsta, văd în fața firmei mele cum sînt încărcate săptămînal 15 vagoane de cherestea și trimise la export. Eu cumpăr cu 100 de euro din import, iar lemnul românesc se exportă cu 92 de dolari. Dacă nu s-ar mai exploata masiv materia primă, eu aș avea cu ce lucra”, a arătat Vasile Milea, patronul unei fabrici de mobilă din Comănești.

„Moștenirea grea” îi omoară pe cei de la București

Dobînzile prea mari practicate de bănci, prețul prea mare al lemnului, ritmul prea lent de certificare a pădurilor, lipsa de comunicare cu autoritățile centrale, toate acestea au mai fost reclamate de agenții economici. Din păcate, singurul răspuns cu care au venit reprezentanții MEC a fost că au avut de preluat „moștenirea grea” a guvernării anterioare, după care au dat-o iar pe strategiile guvernamentale. „Reacția celor prezenți a fost absolut normală. Problemele care țin de MEC au fost notate și le vom răspunde în scris celor ce ne-au adresat întrebări. Ce nu ține de noi vom transmite ministerelor responsabile. Vrem ca, cel tîrziu pînă la sfîrșitul săptămînii viitoare, să luăm o decizie de descentralizare în ajutorul agenților economici, în sensul că aceștia vor depune documentația necesară pentru obținerea fondurilor nerambursabile la prefecturi. Toate procedurile vor fi descentralizate”, ne-a declarat secretarul de stat Eugen Țapu. (Oana ALBU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!