Restituiri

Simbol peste veacuri

* Napoleon Bonaparte în lupta pentru supremație * 200 de ani de la marile confruntări: Trafalgar și Austerlitz

Mai întîi, să aflăm cine a fost Napoleon. La 15 august 1769, la Ajaccio, în Insula Corsica, se năștea cel de-al doiea fiu al lui Carol Buonaparte, căruia părinții i-au dat prenumele de Napolione, termen franțuzit în curgerea timpului, intrînd în istorie ca Napoleon Bonaparte. Fire certăreață, taciturn, n-a excelat în mod deosebit la învățătură, cu excepția matematicilor, unde-și depășea colegii, dar și cu o predilecție uimitoare pentru studiile de istorie, fiind toată viața un cititor pasionat, pasiune urmare căreia a devenit unul dintre cei mai culți oameni din epoca sa.
Caracter contradictoriu, cu un pronunțat simț al intuiției, a știut să se prevaleze de roadele Revoluției franceze (1789-1794), de măsurile adoptate de Convenția thermidoriană, evoluînd succesiv prin formele politice ale Directoratului, Consulatului și la 2 decembrie 1804 se autoproclamă împărat al Franței, nutrind ideea de bază de a fi făcut din Europa „același popor” și din Paris „capitala lumii”.
Evenimentele care au urmat au fost, rînd pe rînd, de afirmare, dar nu lipsite și de unele sincope, de strălucite victorii, de declin și capitulare. Scopul deliberat al împăratului a fost supremația economică și politică în Europa. Adversarii n-au întîrziat a i se opune. Cei mai redutabili au fost: englezii, prusienii, austriecii și rușii.
După efemerele victorii de la Lodi, Arcole, Rivoli, Italia era supusă, urmîndu-i cucerirea Egiptului, a Palestinei, Maltei etc. Dar problema cardinală pentru Napoleon rămînea izolarea Angliei și slăbirea imperiului colonial britanic.
în anul 1805, adică acum 200 de ani, Napoleon a fost confruntat cu o înfrîngere irezistibilă pe apă, din partea Angliei, cînd flota condusă de amiralul Horațio Nelson, la Trafalgar, a zdrobit flota franco-spaniolă. La 5 noiembrie 1805 vestea victoriei ajunsese la amiralitatea londoneză. Tunurie din turnul Londrei bubuiau, vestind victoria, dar și regretul profund pentru învingătorul dispărut în lupte – amiralul Nelson. Pierderea de către Nelson a celor 21de fregate în luptă a impus tradiția celor 21 salve de artilerie trase cu ocazia unor ceremonii comemorative sau aniversare, ori de vizita unor conducători de state; cutumă uzitată și astăzi în lume.
Victoria Angliei asupra Franței, de la Trafalgar, i-a adus celei dintîi stăpînirea mărilor pe timp de un secol. Napoleon pierduse orice speranță de a fi obținut supremația pe mare, dar peste o lună și cîteva zile și-a luat revanșa la Austerlitz. Una dintre cele mai spectaculoase bătălii navale desfășurate la Trafalgar demonstrase tenacitatea flotei engleze și tactica flexibilă de luptă nelsoniană, în care englezii, deși victorioși, pierduseră peste 2000 de oameni. Eroismul matrozilor francezi de sub conducerea amiralilor Villeneuve, Rochefort, Gravina ș.a. a sucombat, spre necazul și mîhnirea împăratului Napoleon. Nevoit să-și spele rușinea înfrîngerii pe apă cu o victorie pe uscat, Napoleon Bonaparte recurge rapid la atacul asupra austriecilor și rușilor, cînd la 2 decembrie 1805, la Austerlitz, obține una dintre cele mai strălucite victorii. Austerlitz – localitate, azi, în Cehia, figurînd sub numele de Slavkov și Brna.
După bătălia de la Austerlitz, Napoleon adresa soldaților ordinul de zi care-l făcea deosebit de popular: „Soldați, sînt mulțumit de voi. Ați justificat în ziua bătăliei ceea ce așteptam de la voi. Ați împodobit drapelele voastre cu o glorie nemuritoare; o armată de 100 mii de oameni comandată de împărații Rusiei și Austriei a fost, în mai puțin de patru ceasuri, tăiată sau împrăștiată”.
în anul următor (1806), pentru comemorarea victoriilor de la Ulm și Austerlitz a fost construit Arcul de Triumf „Carousel”, care străjuiește Parisul ca un simbol peste veacuri. După același model s-a construit și la noi, în București, „Arcul de Triumf” din Piața Aviatorilor, cu o simbolistică asemănătoare. Dar Trafalgar-ul și Austerlitz-ul de-acum 200 de ani rămîn momente istorice care semnifică contradicțiile dintre marele puteri, depășite obiectiv de condițiile actuale. (Prof.dr. Jean CIUTĂ)fost, în mai puțin de p

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!