Retrocedările de terenuri nasc noi tensiuni pe Valea Muntelui

Controlul început pe Valea Muntelui în urmă cu aproape două săptămîni s-a finalizat. Verificările au vizat atît documentele de arhivă pe baza cărora și-au întemeiat sătenii cererile de retrocedare, cît și situația amplasamentelor silvice din zonă la vremea cînd s-a făcut reforma agrară, în 1945. Deocamdată, rezultatul acestor controale nu a fost făcut public, dar se va materializa într-un raport care va fi depus pe masa lui Gheorghe Flutur, ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Din ce se știe pînă acum, în județul Bacău s-au retrocedat peste 12.000 de hectare de pădure în baza Legii 400/2002. Beneficiarii acestui act normativ, localnicii din comunele de pe Valea Muntelui, au fost împroprietăriți cu precădere în decursul anului 2003. Actul normativ a avut aplicabilitate în patru județe, printre care și Bacăul. Coordonatorul echipei de control, Costel Girigan, inspector șef la Direcția de Regim Silvic și de Vînătoare din Suceava, a declarat că în opinia sa nu există o încadrare precisă în lege care să fi justificat aceste retrocedări. „Din punctul meu de vedere, nu există bază legală pentru retrocedarea a mai bine de 12.000 de hectare de pădure. Eu nu am găsit încadrarea legală pe baza cărora s-au dat oamenilor aceste păduri. Raportul îl vom înainta ministrului, și apoi se va lua o decizie”, a declarat Girigan. Aceeași opinie o are și directorul Direcției Silvice. „N-am văzut raportul, i-l vor duce domnului ministru. Eu îmi mențin însă convingerea că acolo s-au făcut împroprietăriri și că pădurea li s-a dat oamenilor fără temei legal”, a spus Gheorghe Savu, directorul Direcției Silvice Bacău.

Agitație printre cei care s-au ocupat de retrocedări

Surse neoficiale ne-au spus, însă, că pe Valea Muntelui tensiunea este mare, pentru că echipele de control au luat la puricat toate documentele și dosarele sătenilor și au ajuns la concluzii nu tocmai roz. Se pare că echipa de control a plecat către București cu convingerea că dosarele de retrocedare ale sătenilor sînt întocmite doar pe declarații de martor, potrivit cărora localnicii își atestă unul altuia calitatea de deținători de pădure, fără să se facă referire în nici un fel la amplasamente.
Agitația este la fel de mare și printre membrii Comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar, cînd au înțeles că echipa de control și-a format convingerea că pădurile au fost date ilegal oamenilor în baza Legii 400/2002, întrucît persoanele care le-au primit nu le-au avut niciodată în proprietate. Sătenii au primit aceste păduri pe baza unor tabele din 1945, în care erau trecuți toți veteranii de război care urmau să fie împroprietăriți cu pînă la cinci hectare de teren arabil. âmproprietărirea efectivă însă, nu s-a mai făcut pentru că, doi ani mai tîrziu, comuniștii au făcut naționalizarea. După revoluție, nici una dintre legile funciare nu făcea referire la aceste situații și în 2002 a fost adoptată Legea 400. Aceasta spune că sătenii care nu au mai apucat să fie împroprietăriți în 1945 sînt îndreptățiți să primească pe bază de înscrisuri fie teren arabil, fie păduri. Și aici existau însă lacune, așa că în anul 2004, pe ultima sută de metri înainte de alegerile locale, s-a adoptat o lege cu un articol unic, prin care se preciza că pot primi păduri și cei care erau înscriși pe tabelele de împroprietărire din 1945, dar care nu au mai primit titluri de proprietate.

Ambiguități la promulgare

Tot în timpul controlului s-a mai descoperit că legile de retrocedare prezintă și niște inadvertențe cel puțin suspecte în ceea ce privește modul lor de promulgare. Potrivit Constituției, o lege organică, așa cum este cazul tuturor legilor care privesc proprietatea, este adoptată mai întîi de ambele Camere ale Parlamentului în ședință comună, și apoi este trimisă pentru promulgare la Președinția României. Apoi este trimisă la Monitorul Oficial pentru a fi publicată și pentru a intra în vigoare. în cazul legilor 400/2002 și 204/2004, cele pe baza cărora s-au făcut retrocedări în județul Bacău, acestea au fost promulgate de președintele României cu cîteva zile mai înainte ca ele să fie adoptate de ambele Camere ale Parlamentului. Legea 400/2002 a fost adoptată de Camerele reunite ale Parlamentului pe 17 iunie, iar promulgarea ei a fost făcută de Ion Iliescu cu trei zile mai înainte. Tot la fel s-a întîmplat și în cazul Legii 204/2004, dar aici actul normativ a fost promulgat de președintele României cu doar o zi înainte ca ea să fie adoptată. „Am fost și eu sesizat în legătură cu aceste inadvertențe. Nu vreau să mă pronunț în nici un fel pînă cînd nu voi avea opinia specialiștilor. încă vreau să cred că este o greșeală de redactare, pentru că altfel este grav. Tot la fel vreau să am mai întîi opinia specialiștilor și cu privire la efectele juridice pe care le-ar avea aceste vicii”, a declarat ministrul Gheorghe Flutur pentru „Ziarul de Bacău”. (Mirela ROMANEȚ)

pe raster

„Legile au fost menite să repare o greșeală”

Fostul prefect de Bacău în perioada 2000 – 2004, Radu Cătălin Mardare, acum senator, spune că verificările care se fac acum pe Valea Muntelui, precum și modul în care pun problema actualii oficiali ai ministerului Agriculturii sînt vădit tendențioase. „Este dincolo de limita absurdului să conteste absolut toate retrocedările, indiferent în ce perioadă s-au făcut și pe baza căror legi. Sînt de acord că dacă există situații anormale, cei care au comis greșeli să plătească pentru ele. Dar nu mi se pare normal să pui într-o situație tensionată atîția oameni care au primit păduri”, ne-a declarat senatorul Mardare. El a recunoscut că prin Legile 400/2002 și 204/2004 sătenii de pe Vale au fost de fapt împroprietăriți, dar, spune el, aceasta era o reparație morală pentru veteranii de război. „Au venit comuniștii și nu au mai fost puși oamenii în posesie. Au rămas acele tabele. Ce-i rău în faptul că acum s-a considerat că este necesară o reparație a acelei greșeli? Oamenii aceia de pe liste urmau să fie împroprietăriți pentru că au luptat în război. De aceea s-au făcut aceste legi, în mod special pentru ca să se repare aceste greșeli”, a explicat senatorul Mardare. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!