Saloanele Moldovei, un eveniment la care toți au simțit românește

Redacția Ziarul de Bacău

Aflate sub patronajul ministerelor culturii din Romania și Moldova, și în organizarea principalelor instituții de profil din Bacău și Chișinău, manifestările expoziționale organizate în cele două centre culturale sub semnul Saloanelor Moldovei, reprezintă doar o parte din această acțiune culturală de excepție.

Evenimentele publice sînt precedate de tabere de creație în care artiștii din cele două țări se cunosc, propun idei, le dezbat, își limpezesc universul propriilor lor proiecte și trasează jaloanele de perspectivă care, poate, vor defini curente noi în arta europeană. Dar, mai ales, redescoperă limbajul comun al frumosului care a făurit – încă înainte de podul de flori politic – primul pod de spiritualitate comună între cele două maluri ale Prutului.

Au trecut 14 ani de cînd, sub imperioasa dorință de a valoriza ideea de fraternitate cu artiștii din Republica Moldova, un grup de entuziaști din Bacău lansa inițiativa unei colaborări care, chiar în aceste zile, se concretizează la Chișinău într-o excepțională expoziție de artă plastică modernă. Nu numai numărul impresionant al expozanților (268 de artiști plastici din Romania, Moldova și Ucraina) sau al lucrărilor aflate pe simeze (peste 350), ci, mai ales, calitatea plastică, varietatea de stiluri și de modalități de expresie, armonia coloristică, inventivitatea și noutatea subiectelor ne indreptățesc afirmația că asistăm la un important eveniment al artei contemporane, poate cel mai remarcabil realizat vreodată în acest colț de Europă.

Într-o coincidență intenționată cu marile festivități prilejuite de Ziua Națională a Moldovei și de tradiționala sărbătoare Limba Noastră, vernisajul, care a avut loc în generosul spațiu al Centrului Expozițional Constantin Brâncuși, a fost onorat de prezența unui public avizat, dar și de participarea a numeroase personalități ale vieții culturale și artistice. Alocuțiunile acestora, fie ele mai mult sau mai puțin analitice, retorice, savante sau extaziate au subliniat efortul organizatoric și cota emoțională a momentului inaugurării expoziției. Cel mai des auzite cuvinte au fost: suflet, românesc, pod de flori, forme frumoase, adevăr, durere, frate, libertate, istorie, limbă furată, prietenie, curaj, Prut, sărbătoare, omagiu, valoare națională, Transnistria, rod, cete de cazaci, zbucium, Eminescu, mulțumesc. Unul dintre vorbitori a relansat un adevăr ineluctabil, exprimat cîndva de George Călinescu, precum că „arta este o creație a libertății, căci ea nu acceptă limitele istoriei”.

Din delegația băcăuană au făcut parte pictorii Ilie Boca, Marius Crăiță-Mândră (premiant al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova), Vasile Tolan (premiul Muzeului Național de Artă Chișinău) și Mariana Popa, precum și Constantin Donea (D.J.P.C.P.N.), Victor Mitocaru și Petru Enășoaie (Consiliul Județean Bacău), Elena Baran (Prefectura Bacãu), Lăcrămioara Stratulat și Georgeta Barbu (Complexul Muzeal Iulian Antonescu Bacău), Aurel Popescu (Primăria Bacău). La atmosfera de o rafinată ținută intelectuală a evenimentului, a contribuit fără îndoială și recitalul de muzică și poezie susținut de actorul Geo Popa, însoțit în excursul său liric de către pianistele Ozana Kalmuski – Zarea și Mihaela Spiridon (Duo caproccio).

Ediția de toamnă a Saloanelor Moldovei confirmă încă o dată talentul, forța de creație, diversitatea mijloacelor de expresie, dar, mai ales, unitatea spiritualã și dragostea pentru frumos a artiștilor din această parte a Europei. (Val MĂNESCU)

pe raster

Lista premiilor acordate la Expoziția-Concurs „Saloanele

Moldovei” – 2004

Premiul Ministerului Culturii din Republica Moldova – 10.000 lei

moldovenești – Teodor Moraru, „Zidul”, t.m./p, 160/160 – București

Premiul Ministerului Culturii și Cultelor din România – 25.000.000 lei

Ion Morărescu, „Ultimul lanț”, u/p, 200/100 – Chișinău

Premiul Muzeului Național de Artă Chișinău – 7.000 lei moldovenești

Vasile Tolan, „Fără titlu”, t.m./p, 90/100 – Bistrița

Premiul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul

Cultural Național Bacău – Premiul „Ștefan cel Mare și Sfînt” –

20.000.000 lei pentru Sorin Nicodim, „Zidiri obligatorii”, u/p,

162/130 – Timișoara

Premiul Primăriei Municipiului Bacău – 20.000.000 lei Igor Svernei,

„Păsări acerbe”, u/p, 200,3/105,7 – Chișinău

Premiul Centrului Internațional de Cultură și Arte „George Apostu”

Bacău – 15.000.000 lei – Irina Filip, „Compoziție din nouă elemente”,

porțelan – Chișinău

Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România – 15.000.000 lei

Mihai Perca, „Clona”, t.m./p, 120/160 – Bistrița

Premiul „Mihai Grecu” – 5.000 lei moldovenești – Maxim Dumitraș,

„Veriga”, lemn, metal, 70/60/30 – Bistrița

Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova – 3.000 lei

moldovenești Marius Căiță Mândră, „Pixelli – Connect”, u/p,

122,5/140,2 – Bacău

Premiul Consiliului Județean Bacău – 15.000.000 lei

Alexandrina Hristov, „Turmă”, u/p, 100/100 – Chișinău

Premiul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău –

12.000.000 lei Vladimir Us, „Stare de comunicare” (18 foi), hîrtie,

imprimare, 18×29/10 – Chișinău

Premiul Primăriei Chișinău – 2.000 lei moldovenești Miron Duca,

„Vegetală I”, acril/p, 110/110 – Bistrița

Premiul Centrului de Cultură Rosetti-Tescanu – „George Enescu”

(participare în tabără în anul 2005) Sergiu Fusu, „Trepte spre cer”,

u/p, 120/90 – Chișinău

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.