• fondurile disponibile asigură crearea de ferme care pot produce peste 10 tone de broaște pe an.
Programul de dezvoltarea a agriculturii SAPARD încurajează înființarea de ferme pentru creșterea broaștelor comestibile, pentru comercializarea lor pe piața internă și la export. Prin Măsura 3.4 – „Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care să genereze activități multiple și venituri alternative”, submăsura „Alte activități”, cei care doresc să înființeze o astfel de fermă pot obține fonduri nerambursabile pentru construcția, modernizarea și extinderea clădirilor operaționale necesare depozitării, procesării și marketingului produselor. În cadrul unui proiect SAPARD privind creșterea broaștelor se pot construi depozite pentru hrană și birouri administrative sau se pot cumpăra mijloace de transport frigorifice și unelte specifice. De asemenea, sînt suportate cheltuielile legate de împrejmuirea integrală a lotului de producție. Pot fi achiziționate echipamente, instalații și dispozitive pentru recoltarea și monitorizarea proceselor din fermã, dar și pentru procesarea și marketingul broaștelor.
De ce broaște?
Cei care vor să dezvolte o fermă de creștere a broaștelor trebuie să dovedească existența unei tehnologii de creștere specifice, precum și dovada unui contract sau precontract pentru preluarea a cel puþin 30% din producție.
În România – cu atît mai mult în județul Bacău – această activitate practic nu există și se preferă prinderea broaștelor din habitatele lor naturale. La nivel mondial, acest lucru a dus la dezbateri foarte aprinse privind impactul asupra mediului, știut fiind rolul deosebit al acestor animale în lanțul trofic.
În afară de picioarele de broască, o delicatesă în foarte multe țări, de la acest animal se poate prelucra și pielea pielea, care se folosește la diferite obiecte (portofele, brelocuri etc.). De asemenea, uleiul obținut din anumite părți ale broaștei este folosit în industria farmaceuticã și de cosmetice. În lume, piața pulpelor de „pui de baltã” a cunoscut un reviriment deosebit. În 2004 acesta a ajuns la peste șase euro pentru un kilogram. „Puii de baltă” sînt foarte apreciații datorită gustului deosebit, apropiat de carnea de pui și cea de raci, dar și pentru compoziția nutritivă foarte săracă în grăsimi (0,9 % lipide) și conținutul bogat în proteine (23%), foarte apropiat de carnea de porc.
100.000 de euro pentru înființarea fermei
Suma alocată prin Programul SAPARD pentru submăsura „Alte activități”, în care este cuprinsă și creșterea broaștelor, se ridică la aproximativ 23 de milioane de Euro. Totalul fondurilor disponibile pentru Măsura 3.4 este de 150,32 de milioane de euro din care submăsura menționată mai sus are o pondere de 15%.
Beneficiarii, persoane fizice autorizate, asociații familiale, societăți agricole, societăți comerciale cu capital integral privat, pot primi sprijin financiar de minim 2.500 de euro și de maxim 100.000 de Euro. Astfel, valoarea totală a investiției, care include cofinanțarea si finanțarea SAPARD, trebuie să se încadreze între 5.000 și 200.000 de euro. Din valoarea totală eligibilă a proiectului, 50% reprezintă contribuția beneficiarului, iar 50% contribuția publică. În Programul SAPARD, cofinanțare publică reprezintă contribuția Uniunii Europene, 75% și a Guvernului României 25%.
Din categoria broaștelor comestibile care pot fi crescute la noi, cele mai cunoscute specii sînt Rana esculenta (broasca verde de lac) și Rana ridibunda (broasca verde mare de baltă). Pentru ranicultură pot fi importate și alte specii, în principal din America care este o piață foarte bună de desfacere. Creterea broatelor este o activitate foarte nouă în România, care necesită o mare investiție de timp și atenție. Ranicultura în sistem intensiv presupune dotări adecvate cu mediul de viață a acestor animale. Potrivit specialiștilor pot fi adaptate cu succes terenuri mlăștinoase care pot fi împrejmuite și supravegheate, dar ultimele tehnologii americane au evidențiat posibilitatea creșterii și în mediu închis controlat. Astfel, este necesară asigurarea unui climat blînd (20 – 26 de grade Celsius), bazine cu apă ușor acidă și un habitat cît mai apropiat de cel natural. Dezavantajul creșterii în incinte este modul greoi de asigurare a hranei care constă, în principal, din insecte. (Petru DONE)
Lasă un răspuns