Data de 20 martie este declarată la nivel mondial Ziua Francofoniei. De unde provine această noțiune? Cuvîntul a fost conceput de către geograful Onesine Reclus, care s-a gîndit să clasifice locuitorii Terrei în funcție de limba pe care o vorbeau în cadrul familiei sau a relațiilor sociale.
În decembrie 1989, francezii au descoperit, prin mijloacele mass- media, un fenomen cel puțin bicentenar, și anume că la celălalt capăt al continentului se află o țară francofonă prin adopție, și în aceași timp francofilă. Totuși, de-abia în 1993, la cea de-a V-a conferință a șefilor de stat și de guvern ai țărilor avînd în comun utilizarea limbii franceze, România a primit statutul de „membru cu drepturi depline al Francofoniei”, o vastă colectivitate a popoarelor ce vorbesc limba franceză, formată din peste 500 milioane de locuitori, situate în 55 de state și teritorii, din 5 continente. Pentru aceștia, limba franceză, ca limbă maternă, oficială sau secundară, reprezintă un liant de dialog și cooperare, solidaritate și schimburi economice și culturale.
Efectele directe pe care noi le resimțim ca elevi sînt activitățile școlare organizate de profesori. De exemplu la C. N. „Gh. Vrănceanu” au fost organizate astfel de manifestații în perioada 15- 19 martie: „Pledoarie pentru o Europă unită”, „Reprezentanții teatrului modern”, „Franța – ținut de vis”, „Muzica versurilor – recital de cîntece și poezie franceză” și un concurs de cultură și civilizație franceză; toate acestea dovedesc interesul în studierea limbii franceze, pe lîngă rezultatele foarte bune obținute la olimpiadă. Pentru a fi încurajați în continuare în plăcerea lor de a învața limba franceză, elevii cîștigători vor fi recompensațI din sponsorizări, ca urmare a Zileler Francofoniei și a cîștigării olimpiadei de franceză, ce dovedesc că franceza stîlcită – asemeni personajelor lui V. Alecsandri – nu mai este la modă! (Andreea ROȘCAN)
Lasă un răspuns