Sătenii din Stănișești au dat-o pe franceză

în localitatea băcăuană Stănișești se vorbește, de la începutul acestei săptămîni, și în limba franceză. De la copilul cel mai mic și pînă la cel mai bătrîn om, localnicii au ieșit pe uliță, să vadă cum 16 elevi francezi le adună porumbul, le culg livezile și sortează sîmburii de bostan. Tinerii se bucură că învață, practic, tehnici străvechi de agricultură, iar țăranii sînt încîntați că cineva le face treaba gratis. Serile, se încinge cîte o discotecă, unde tinerii „franțuzi” se întîlnesc cu fetele din comună.

Tinerii francezi vor rămîne în Stănișeseti, cea mai săracă zonă a județului, două săptămîni, ei fiind îndrumați de un profesor specialist în agricultură. Ei doresc să cunoască modul în care își cultivă pămîntul locuitorii din zonă, dar vor să afle și felul cum aceștia își gestionează recoltarea și valorificarea produselor obținute.
I-am găsit pe francezi în cancelaria școlii din Stănișești, unde, împreună cu țața Safta, încercau să identifice plantele specifice zonei și primeau lecții de medicină naturisto-băbească. Sfaturile bătrînei i-au lăsat mască pe francezi, care au învățat că boabele de cînepă se pun în laptele copiilor pentru ai adormi. „Asta este cînepa. în vremurile noastre, o transformam în cămeși, acum abia dacă se mai găsește” le povestește cu foc Safta francezilor, ținînd strîns la piept o sacoșă scorojită. Pentru că îi vedea cam încurcați, femeia i-a scos afară pe francezi și, vioaie din cale afară, în pofida celor 84 de ani, le-a arătat francezilor cum se plantează o plantă, adusă chiar de ei, și cum se curăță un bostan.
De cum au ieșit afară, francezii au primit hîrlețe și greble iar tanti i-a pus să sape. Cînd a văzut că tinerii sînt mai îndemînateci cu țigara decît cu lopata, le-a smuls-o din mînă și s-a pus pe săpat. Le explica în românește, cum că groapa ideală pentru o plantă este adîncă cît hîrlețul. Le explica și săpa fără oprire. Francezii se uitau nedumeriți la ea și, în loc să sară să o ajute, au preferat să se lase pardă tehnicii moderne și s-au pus pe fotografiat. A venit și impulsul de a munci, de la profesorul francezilor, care le-a spus să pună mîna pe unelte, așa că tinerii s-au apucat de greblat în jurul bătrînei.

Semințe pentru avion

După ce a reușit, pînă la urmă, să pună în pămînt planta francezilor, bătrînă s-a dus țintă către un teren plin cu bostani. A pus mîna pe cel mai mare dintre ei, l-a ridiccat deasupra capului și l-a trîntit de un bolovan. Bostanul s-a crăpat în două. Apoi, bătrîna a mai luat o bucată și a rupt-o în mînă. I-a adunat pe învățăcei în jurul ei și le-a explicat că semințele din bostan sînt bune de mîncat și că trece vremea mai repede dacă le ronțăie pe drumul spre Franța.
„Astea, dacă le prăjești, poți să le iei și la tine, acolo, în Franța. Eu am doar patru clase, dar mai știu ceva franceză, din școala primară, că pe vremea noastră se făcea carte, mamă! Mai știu și «finetrî» și «orvuar»” le spunea mătușa Safta francezilor.

Francezii au găsit mîncare bună și femei multe

Cei 16 elevi francezi spun că se simt foarte bine la Stănișești. Le place cel mai mult ospitalitatea oamenilor. Cît despre mîncare, spun că este foarte bună, singura diferență este la micul dejun, unde „noi sîntem obișnuiți cu lapte și cornuri, or aici, dimineața primim carne și prăjeli” ne explică unul dintre elevii francezi.
Francezii spun că ar vrea să facă mai multe pentru țăranii din Stănișești, dar că rudimentarismul nu-i lasă. „Noi am vrea să-i învățăm mai multe pe cei din Stănișești, dar, din păcate, suportul tehnic și infrastructura nu ne permit. Noi nu prea avem ce învăța aici. La noi, vacile sînt ținute doar pentru carne și lapte, la Stănișești, sînt folosite și la muncă. Nu au cum să dea același randament „, ne-a explicat George Mazaum, profesorul francez al tinerilor.
Cei 16 nu uită nici să se distreze, pentru că seara încing cîte o discotecă. Fetele din Stănișești și-au pregătit ce au mai bun pentru marea întîlnire cu francezii, poate, poate s-o înfiripa ceva. Ele spun că nu rup o boabă în în limba lui Voltaire, dar că au metodele lor să se înțeleagă cu francezii.
Vizita francezilor va fi întoarsă în primăvara următoare, cînd copiii din Stănișești vor vedea cum se face agricultură într-o țară din Uniunea Europeană. Costurile pentru drum și cazare sînt suportate de Uniunea Europeană, printr-un program școlar care se desfășoră în întreaga Europă. (Alexandru COVACI)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!