Potrivit unui raport inaintat Prefecturii de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (RADR) Bacau, in acest an, din totalul de circa 185.000 hectare teren arabil de care dispune judetul, 15.004 au ramas nelucrate. Fata de anul trecut, suprafata lasata pirloaga de tarani a crescut cu 419 hectare.
Daca in anii trecuti, fermierii dadeau vina pe vreme, pare-se ca de data asta neintelegerile dintre mostenitori au fost principala cauza a necultivarii terenurilor. De altfel, in fiecare an, in judetul Bacau, ramineau in buruieni mii de hectare. In 2001, de exemplu, au ramas nelucrate 2.396 hectare, iar cu un an in urma, nu mai putin de 7.120 de hectare. Practic, in acest an, suprafata lasata pirloaga s-a dublat, stabilind un nefericit record pentru ultimii 18 ani. Mai sint suprafete de teren care fac obiectul unor tranzactii, si pe care, la aceasta ora, nu se mai cultiva nimic. Trebuie spus ca exista si suprafete care, in anii trecuti, au fost lucrate in asociatie. Insa, intrucit preturile la produsele agricole au fost „necompetitive”, oamenii au renuntat la acest tip de asociere si, implicit, nu a mai avut cine sa lucreze pamintul. Cert este ca, indiferent daca lucreaza sau nu terenul, proprietarii sint obligati sa achite impozit la stat. Impozitele pe terenurile agricole si forestiere au fost majorate la valori cuprinse intre 200.000 lei si 600.000 lei vechi pe hectar, in functie de calitatea terenului. Pina acum doi ani, impozitul pe terenul agricol a fost de 11.000 lei vechi pe hectar, pe an.
Satenii nu mai vor sa ramina tarani
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.