Schimbarea la față

Atenție la… „Judecătorul de Apoi”!

Calistrat COSTIN

Ia să vedem, reluînd șirul vorbelor vechi și înțelepte, ce mai gîndea și ce mai gîndește românașul nostru în mioritica lui stare de vegetare și veghe la căpătîiul lumii sale ce parcă, de-o vreme încoace, a luat-o razna de tot! Zic unii că mai de folos ar fi prin sesiunile parlamentare ori prin alte întruniri ca, în loc de discursuri sforăitoare, polemici sau înjurături electorale, să se citeze o seamă de proverbe, zicale, vorbe de duh ale înțelepților de pretutindeni, spre îndreptarea lucrurilor și… accelerarea reformelor de care se face atîta caz, întru un trai mai bun și mai omenesc, asta pentru ca, nu-i așa, „să trăiți bine”!

• „CU TRUPUL ÂN BISERICĂ ȘI CU GÂNDUL LA DRACU'” – este „poziția” pe care o adoptă nu puțini dintre compatrioții ajunși cu pîinea și cuțitul în mână, dar și simplii cetățeni, că pînă la urmă toți sîntem, mai mult ori mai puțin, oameni (specia „sapiens”!), supuși, nu-i așa, greșelii și rătăcirilor lumești! âl vezi pe cîte un semen, la zile mari, de paradă, făcîndu-și „cruce de cruce” din creștet pînă
spre genunchi, de-a mai mare dragul, de-ai zice, vorba poetului, că „viața-i e curată ca cristalul”, dar… prea-credinciosul cu pricina face „semnul-semnelor” de teamă că „dracul”, fiind vulpe bătrînă, ar putea să-i bage niscai bețe-n roatele afacerilor nu tocmai curate, iar „crucea” l-ar apăra de… răuvoitori, adică „piei, drace”! Ne simțim obligați, că veni vorba, să revenim, o idee, asupra unor speculații clasice în domeniu… După unii (mereu sînt „unii” care!) dracul n-ar fi, și el, „opera” lui Dumnezeu (atoatecreatorul!) ci fratele, „partenerul”, societarul, „tovarășu’ „, „cîrdașul” Tatălui ceresc în îmbîrligarea destinelor omenirii pe cele mai înalte culmi de…, ia notați cîteva culmi: culmea răbdării, a prostiei, a măgăriei, a metalurgiei ș.a.m.d. ci… și… „cele mai înalte culmi de progres și civilizație” (vă amintiți?!) pe care trebuia să ajungem încă de pe vremea ălora care nu prea își mai făceau „cruce”! Așa stînd lucrurile, dumnealui Satana ar putea fi el însuși un soi de „mare creator”, evident, Doamne iartă-ne, pe negativ! Pentru că ‘mnealui-Dracu’ își bagă nasul și coada unde vrei și unde nu vrei, dai de el cînd ți-e lumea mai dragă! „Acțiunile” Dracului la (dez)orientarea „revoluției” planetei albastre în jurul soarelui trebuie musai (re)evaluate și indexate la cursul zileri, altminteri ne pomenim că ajungem dracului în paradis sau la capra podului fără luptă, fără lovituri de palat, fără agenturi, fără ridicări spontane ale maselor largi, fără martiri, fără împușcați, fără spînzurați, ce mai, am fi jalnice creaturi fără destin, fără nici un Dumnezeu, și haz nici atîta… Cui știe a-l prețui, „cel de pe comoară” (ce nume superb!) i se arată isteț, descurcăreț, negustor cinstit în afaceri, moral, virtuos, loial (se citează devotamentul de cîine – javră?! – cu care Mephisto, marele maestru de ceremonii, l-a slujit pe boșorogul de Faust, acesta salvat pînă la urmă de la deliciile tartarului de către un drac de dulce femeie!).
Vasăzică, domnilor, „cu trupul în biserică” vine că trebuie să-i aprinzi Atotputernicului o lumînare, iar „cu gîndul la dracu’ ” vrea să însemne că lui „ucigă-l toaca” trebuie să-i aprinzi nu una, ci două lumînări pe la răspîntii!!! Mă topesc după înțelepciunile noastre folclorice, dar dialectica asta a aprinsului lumînărilor n-am priceput-o… Tata mă povățuia: „nu-i bai, fiule, aprinde cîte lumînări trebuie și gata, că și-o fi avînd și el, Belzebut, rosturile lui aici și dincolo… află de la mine că, dacă Bunul Dumnezeu mai iartă din păcate, ‘mnealui Scaraoțchi te belește de nu te vezi pentru orice nimic, ăsta da judecător de apoi!”. Și încă o zicere de la un palicar de țăran de-ai mei: „cu un ochi la icoană și cu celălalt lîngă icoană”! Atenție, că nu se știe unde sare… („mănăstire-ntr-un picior ghici Michiduță cine-i”!).d și el, Belzebut, rosturile lui aici și dincolo… află de la mine că, dacă Bunul Dumnezeu mai iartă d

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!