Schimbarea la față

De „strîmbătate” ni s-a cam acrit!

Calistrat COSTIN

Multe mai are de învățat și deprins omul (bietul om, adică omul cuminte, omul adevărat, omul cu frică de Dumnezeu, nu „neomul”, nu „răul”, nu „cîinosul”, nu „bestia”) răsfoind cartea de înțelepciune a zicerilor din bătrîni! Pare că cetind, recitind „povestea vorbei” istorisind pățanii din viața celor mai de demult devii mai înțelept (dacă… dacă ai fost astfel cît de cît mai dinainte!), mai înarmat a face față vrăjmășiilor, răutăților, trufiei, ticăloșiei și altor atari „delicii” dospite în lumea, societatea, „mediul” în care îi este dat muritorului să se nască, să trăiască, să guste și el din dramul de firească fericire și… și s-o sfîrșească, împăcat sau nu, la marginea vieții sale, împlinind adesea un destin! Faptul că cei care învață din „rătăcirile” omenești sînt mai puțini decît cei care fac urechea toacă nu trebuie să descurajeze, o lume clădită numai și numai pe negativ este, nu-i așa, de neconceput! Pînă la urmă – se zice… – binele, adevărul, dreapta măsură a lucrurilor vor trebui să triumfe, da, lumină se va face, de-ar fi să piară lumea!… Că unele proverbe se impune a fi oarecum retușate pe ici pe colo – întrucît, e limpede, veacurile înaintează, vin cu alte și alte adaosuri de avut în vedere – cred că sîntem cu toții de acord!
în „glose” anterioare făceam unele asemenea „corecții” la zicale de altădată și, se pare, nu greșeam! Să continuăm așadar lecția de recitire!

• Cînd ai de-a face cu cîte un „obraznic” ce vrea neapărat să… „să mănînce praznicul” ori cu vreo javră de „om” ce sare să te muște tam-nisam fără vreo pricină anume, se spune la „cartea proverbelor” că e bine SĂ DAI ȘI SĂ FUGI ori chiar SĂ-I DAI SECĂTURII CĂMAȘA ȘI SĂ FUGI! Păi treabă-i asta, preacinstiți cititori?! Adică tu, om de omenie, cinstit, de bună credință, să rămîi gol-goluț și el să-ți îmbrace cămașa ta, numai pentru că-i derbedeu, golan, hoț și tîlhar?! Nu, oameni buni, nu! Să renunțăm o dată pentru totdeauna la obiceiul „mioritic” de a ceda în fața nerușinării și a răutății, să adoptăm o conduită activă, ofensivă, să luptăm împotriva strîmbătății, să nu lăsăm adevărul să umble cu capul spart, să punem cu botul pe labe javrele care cred că lor li se cuvine totul pentru simplul motiv că latră ca turbații și-și arată colții veninoși! De ce să le dăm noi cămașa de pe noi?! Mai bine le smulgem noi cămașa murdară de pe ei spre a-i arăta în toată mizerabila lor golătate și a-i face de rîsul curcilor! Așadar NU „dă-i cămașa de pe tine și fugi” CI „dă-i jos cămașa de pe el și biciuește-l ca pe hoții de cai”!

• „DE ATUNCI E RĂU ÂN LUME, DE CÂND A AJUNS COADA CAP”! – Bine zis! Păi da, vezi cîte unul (cu cît mai în „post mare” cu atît mai dăunător!) care, în loc să gîndească cu capul, gîndește cu fundul, și să te ții încurcături, belele și pocinoage, crize… Că dacă ne uităm bine la lumea asta a noastră care parcă a luat-o de tot razna, toate necazurile, chichioanele, buclucurile de aici vin: din faptul că în locul „capului” gîndește „coada” sau, mai pe omenește, „fundul”! Pe cînd, dragi pămînteni, în fruntea omenirii de azi și de mîine se vor promova cele mai strălucite minți ale speciei?! Lucru de care trebuie să țină seama și „electoratul”, „alegătorii” care la proba de foc a urnelor se impune să voteze cu „capul”, nu cu „fundul”!

• „DECÂT O JUDECATĂ DREAPTĂ, MAI BINE O ÂNVOIALĂ STRâMBĂ!” – Oare! Pare că de la „învoielile strîmbe” ni se trag destule baiuri și neajunsuri! Să încercăm, stimați judecători, procurori și avocați să facem ca deopotrivă, și „judecățile” și „învoielile” să fie „drepte”, adevărate, cinstite, voitoare de bine, că de strîmbătate ni s-a cam acrit!

• „DECÂT CU UN PROST LA CâȘTIG, MAI BINE CU UN DEȘTEPT LA PAGUBĂ” – problema e cu „băieții deștepți”, cu ăștia riști să ajungi la pîrnaie (cu condiția ca „anticorupția” să nu încapă pe mîna „proștilor” dornici ei de oarece „cîștiguri”, că… „decît sărac, mai bine drac”!).ile strîmbe” ni se trag destule baiuri și neajunsuri! Să încercăm

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!