Școală la „fără frecvență” și pregătire în particular

între modă și necesitate, pregătirea în particular a devenit un fenomen. Fie e că e un rezultat al carențelor unui sistem postrevoluționar sau o comoditate dusă pînă la normalitate, ”prepararea” elevilor nu mai este un secret pentru nimeni. Aproape că nu îndrăznești să dai un examen scris fară să fi făcut pregătire în particular cel puțin un an. Cînd vine vorba de clase terminale, pregătirile particulare sînt la ordinea zilei. Spre exemplu, pentru a da admitere la o facultate de medicină, adesea, elevii se pregatesc cîte doi ani cu doi profesori la același obiect. Chiar și pentru examenele la limbile străine, cum ar fi testul Cambridge, adesea elevii se pregătesc încă de la începerea liceului.
Prețurile pentru ședințele în particular variază în functie de profesor. în general, acestea costă cam 300.000 lei vechi, elevul fiind încadrat într-o grupă de cîte patru-cinci elevi.
Și dacă pregătirile clasice au devenit un fapt obișnuit, de cîțiva ani buni s-a lansat un nou trend, pregătirea cu un profesor universitar, de preferat din alt oraș. Cel mai adesea, elevii aleg Bucureștiul, unde merg săptămânal sau lunar pentru cîteva sedințe. Fie că e economie, gramatică, matematică sau arhitectură, costurile sînt mult mai ridicate. Un profesor universitar cere pentru două – trei ”particulare” în jur de 700.000 lei vechi. Neluînd în calcul costurile transportului, cazarea și masa aferentă unui drum în capitală. Spre exemplu, elevii care doresc să susțină un examen de admitere la facultatea de arhitectură merg săptămînal în București. De obicei, aceștia fac pregătire într-o sală de clasă, fiind o grupă de 15 elevi. Fiecare elev plătește banii în cîteva tranșe. Pe timp de vară, sedințele zilnice, a cîte cinci ore fiecare, costă cam opt milioane de lei. Cursanții spun că e mult mai avantajos ca o pregătire normală.
Acest sistem de învățare are și lipsurile sale. Elevii absentează mult mai mult de la școală, alegînd să învețe individual sau bazîndu-se pe orele de pregatire particulare. Se pare însă că pentru copiii silitori rezultatele nu întîrzie să apară.
în funcție de banii și opțiunile fiecăruia, pentru pregătirea din clasa a XII-a, părinții trebuie să scoată din buzunar cîteva milioane de lei bune. Și să nu uităm că majoritatea acestora sînt buzunare de bugetari. (Mădălina Oprișan) Helvetica-R

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!