Idealul educațional
Ioan NEACȘU
Pentru o lege făcută să reglementeze „organizarea și funcționarea sistemului național de învățămînt” articolul cel mai important, de la care curg apoi toate reglementările, este cel care stabilește scopul școlii, ceea ce se cheamă „ideal educațional”, articolul 3, atît în actuala, cît și în vechea lege. Acum zece – cincisprezece ani, cînd discutam în lungi întîlniri proiectul de lege, mulți au fost cei care au cerut să se renunțe la acest articol, deoarece aducea aminte de legea antedecembristă, care stabilea drept ideal educațional al școlii „formarea personalității multilateral dezvoltate”, o formulă suficient de vagă pentru a justifica și „munca patriotică”, și „practica în producție”, și „învățămîntul politic”, și „Cîntarea României”! Eu am susținut mereu că nu se poate construi, nu se poate imagina un sistem de învățămînt dacă nu stabilim foarte clar scopul pentru care îl realizăm. În actuala formulare, el suna astfel: „(1) Învățămîntul urmărește realizarea idealului educațional întemeiat pe tradițiile umaniste, pe valorile democrației și pe aspirațiile societății românești și contribuie la păstrarea identității naționale. (2) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative.” În proiectul oferit de minister spre dezbatere articolul 3 suna astfel: „(1) Învățămîntul urmărește realizarea idealului educațional întemeiat pe valorile democrației, ale diversității culturale, pe aspirațiile individuale, sociale și contribuie la păstrarea identității naționale în contextul valorilor europene. (2) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă și armonioasă a personalității individului în vederea unei integrări eficiente în societatea bazată pe cunoaștere.”
Noua formulare este mai vagă și mai tare mînată de politicianism decît cea din 1995. Ce înseamnă „diversitatea culturală”, dar mai ales ce este „societatea bazată pe cunoaștere? Aspirațiile individuale coincid cu aspirațiile sociale? Cum pot fi ele armonizate? Unde-s valorile fără de care nu poți defini un om, cum ar fi credința în Dumnezeu, dreptatea, patriotismul? Articolul 4, care dezvoltă „finalitățile” școlii, vorbește la litera (f) de „formarea unui set de valori individuale și sociale (iar!) care să orienteze comportamentul și cariera(!) absolvenților”. Este evident faptul că autorii proiectului de lege sunt mai mult politicieni decît pedagogi, că au făcut concesii ideilor egalitariste de peste ocean, unele mai periculoase decît cele comuniste în măsura în care duc la dizolvarea persoanei într-o masă amorfa, lipsită de identitate, sau au compilat pur si simplu legi de aiurea. De ce s-a renuntat la alineatul (2) din actuala lege, care spune: „Învățământul asigură cultivarea dragostei față de țara, fata de trecutul istoric și față de tradițiile poporului român”? Știu autorii că Tudor Vianu spunea că un autor este cu atît mai universal cu cît este mai specific național? Știu autorii ce pericol îl reprezintă aculturația, chiar și pentru un popor mare si cu o cultură bogată, cum este poporul român? Isteria integrării în Europa și în NATO nu ar trebui să ne întunece mintea și să nu mai vedem faptul că pentru poporul român este vital „idealul educațional”, scopul pentru care își crește copiii. Politicienii, sindicaliștii (!!!), chiar părinții și elevii ar trebui să se dea, sfioși, la o parte și să-i întrebe pe întețepti ce-i de făcut. Ministerul ar trebui să apeleze la mediul academic din România, care este cel puțin tot atît de valoros precum cel din Europa sau de peste ocean, dar care are marea calitate de a vorbi și de a simți românește. Să formulăm clar scopul școlii și abia apoi să vorbim despre planuri de învățămînt, programe și manuale, examene, organizare și finanțare etc.rebe pe întețepti ce-i de făcut. Ministerul ar trebui să apeleze la m
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.