Școli repetente la pregătirea noului an de învățămînt

Cu mai puțin de două săptămîni înainte de deschiderea noului an de învățămînt, aproape jumătate din școlile și grădinițele din județ, verificate de Autoritatea de Sănătate Publică (ASP), nu sînt pregătite pentru a-i primi cum se cuvine pe elevii lor. Ba, unele, la fel ca în anii anteriori, așa cum arată în prezent, pun în pericol însăși viața copiilor care le vor frecventa cursurile. De ani de zile, conducerea ASP avertizează asupra acestui risc și a altora care îi pot îmbolnăvi pe copii, dar lucrurile au rămas neschimbate. O parte din cei peste 90.000 de școlari vor învăța, mai mult ca sigur, în aceleași clădiri care la cel mai mic cutremur este posibil să se dărîme peste ei, lipsite de sursă de apă ori cu grupuri sanitare total necorespunzătoare.

Aproape 30 de școli, pericol pentru elevi

După o lună în care au verificat 185 de unități de învățămînt din cele 1.017 existente, medicii și asistenții medicali de la compartimentul Igiena Școlară al Autorității de Sănătate Publică au constatat că în mai mult de jumătate, respectiv 99, din școlile și grădinițele verificate nu sînt condiții igienico-sanitare corespunzătoare și ca atare nici nu sînt autorizate sanitar. în 28 de unități sănătatea și viața copiilor și a cadrelor didactice este pusă în pericol, în 24 nu se asigură capacitatea necesară, școlarii stînd înghesuiți ca sardelele, în 94 nu se face aprovizionarea cu apă potabilă dintr-o sursă sigură, proprie. Cît privește starea grupurilor sanitare, la 51 de școli acestea nu corespund. La ora actuală, multe școli nu îndeplinesc nici normele elementare, a căror respectare nu impune cine știe ce cheltuieli. 54 din cele văzute de lucrătorii ASP nu dispun de materiale de curățenie, 121 nu au substanțe dezinfectante, 65 nu colectează și nu îndepărtează, conform normelor sanitare, deșeurile, inclusiv cele lichide. Și aceasta este concluzia la ceea ce s-a verificat în luna august. în fapt, situația la nivelul întregului județ este și mai sumbră. Din cele 1.017 școli și grădinițe, numai 547 sînt autorizate sanitar, din care 40, temporar, avînd termen de rezolvare a unor deficiențe.

La țară, situație jalnică

Din cele 470 de școli cu probleme, marea majoritate se află în mediul rural. în urma controlului, cei de la compartimentul Igiena Școlară au stabilit că nu îndeplinesc condițiile de autorizare multe școli din comunele Blăgești, Izvoru Berheciului, Oncești, Răchitoasa, Colonești, Păncești, Tătărăști, Parincea, Răcăciuni, Vultureni, Gura Văii, Poduri, Ștefan cel Mare, Helegiu și altele. în Blăgești, clădirile în care funcționează Grădinița de la Buda și Școala cu clasele I-IV din Țîrdenii Mari necesită lucrări de reparații capitale, iar grădinița din acest sat funcționează într-un spațiu impropriu (casă parohială). în aceeași comună, sobele la Școala nr.1 din satul Valea lui Ion trebuie reparate, iar coșurile acestora, refăcute, deoarece există pericolul de a se prăbuși. Cît privește imobilele Grădinițelor 1 și 2 și ale Școlii cu clasele I-IV, tot din satul Valea lui Ion, acestea trebuie consolidate. Același lucru se impune și la Școlile Oțelești și Obîrșia, din comuna Izvoru Berheciului. La Răcăciuni, sînt probleme la exteriorul și acoperișul școlii din Fundu Răcăciuni și la acoperișul Școlii din Gîșteni. Atît la Blăgești, cît și la Poduri, nu mai puțin de 12 școli și grădinițe nu sînt pregătite pentru a fi autorizate sanitar. Conform constatărilor ASP, lucrurile stau aproape la fel și în comuna Răchitoasa, unde 11 unități de învățămînt sînt în aceeași situație, Tătărăști și Izvoru Berheciului – cîte 7, Păncești – 6, Răcăciuni, Oncești, Parincea și Gura Văii – 5, la Helegiu, Ștefan cel Mare, Vultureni și Colonești – 3, etc. La școala Movilița, din comuna Răchitoasa, lipsește chiar iluminatul electric. în ciuda concluziilor ASP, Ionel Zorilă, primarul comunei Răchitoasa, susține: „Toate școlile sînt pregătite pentru începerea anului școlar. Chiar și cele care sînt din paiantă, vechi, cu clasele I-IV, sînt sigure, igienizate. Și la Movilița sau Putini sînt curate, nu se dărîmă. Mai degrabă îmi este frică de școala din centrul comunei, care este din beton, că ar avea de suferit la un cutremur mai puternic. La Movilița, e drept, nu este bec, este simplu să punem, dar școala va fi dezafectată, iar pe cei șapte copii care învață aici îi vom duce la Burdusaci”.

Primarii se plîng tot timpul

Primarii din județ s-au plîns prefectului Gabriel Berca și lui Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean, de problemele pe care le au la debut de an școlar. Ei acuză lipsa utilităților, a varului de pe pereți, a băncilor sau a banilor pentru lemne. „în Livezi sînt opt școli, pentru care am primit un buget de 400 de milioane de lei. Numai transportul profesorilor, pentru că majoritatea sînt navetiști și conform legii trebuie să le achităm transportul, că altfel ne sar sindicatele în cap, se duc peste 140 de milioane de lei. Mai sînt însă și salariile lor. Avem noroc că unitățile de învățămînt de la noi arată bine, iar unde erau probleme am reparat. Dar nu avem bani cu ce să mai cumpărăm lemne pentru iarnă. Am găsit sponsori, dar nu putem merge mereu la ei”, a spus Ionel Costea, primarul din Livezi. Acesta a adus în discuție și problema celor 57 de elevi din comună, care trebuie să parcurgă 18 kilometri pînă la școală, din cauza podului rupt de peste Tazlău. Ionel Costea l-a invitat pe Radu Ababei, inspector șef la Inspectoratul Școlar Județean, să vadă cum arată drumul, pentru a primi un microbuz. Inspectorul școlar general susține că drumul este impracticabil și, ca atare, nu are rost să-i dea mașină. „Riscăm să blocăm anul școlar, pentru că nici elevii și nici cadrele didactice nu au cum să ajungă la școală. Trebuie să găsim o soluție, un microbuz, pentru că patru kilometri de drum sînt asfaltați, iar restul este drum de țară, dar pe el circulă autobuzele. Veniți să vedeți drumul la fața locului!”, a precizat primarul Costea.
Primarul comunei Săucești, Viorel Savin, s-a plîns și el de modul în care arată școala din satul Schineni, distrusă în timpul inundațiilor de anul trecut. „Am căutat peste tot surse de finanțare să facem școala, pentru că elevii învață în căminul cultural. Autoritățile ne-au spus că nu avem bani, așa că am găsit o asociație din străinătate care finanțează proiectul cu 250.000 de euro. Rugăm Inspectoratul Școlar să ne ajute și cu normele pe care trebuie să le îndeplinească o construcție de școală”, a spus primarul Viorel Savin. La auzul acestei declarații, prefectul Gabriel Berca l-a întrebat tăios pe Radu Ababei de ce nu se întîlnește cu delegația de străini, dată fiind suma mare pe care aceștia o pun la bătaie. „âi putem primi în fiecare zi, cînd doresc dînșii, numai să fim anunțați”, a spus Ababei. Costel Baciu, primarul comunei Lipova, s-a plîns și el de modul în care arată școala din satul Valea Hogei, pe care a reușit să o construiască pînă la acoperiș, dar nu mai are bani pentru restul lucrării.

încă o păsuire, după care vine amenda

Și în acest an, școlile cu deficiențe vor mai fi păsuite o perioadă. „Le vom mai da un termen pentru a-și rezolva problemele. în același timp, vom înainta o adresă conducerii Inspectoratului Școlar, în care o vom atenționa că întreaga responsabilitate pentru desfășurarea activității de învățămînt într-o școală cu risc cade pe umerii celor care dispun acest lucru. Din octombrie, Inspecția Sanitară de Stat va merge prin școli și va aplica amenzi acolo unde vor fi nereguli”, a declarat doctorița Mihaela Popescu, directorul Autorității de Sănătate Publică. (Elena ȚINTARU, Claudiu TĂNĂSESCU)ar iluminatul electric. în

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!