Scripta manent

Administrator

Carte mincinoasă – „Ceangăii din Moldova” (2)

Capitolul „Originea ceangăilor” demonstrează inconsistența opiniilor exprimate în legătrură cu acest subiect și preocuparea de a falsifica adevărul. Ferencsz Poszony a prezentat cele trei teorii false asupra populației inventate de către denigratorii trecutului românilor. Unii dintre aceștia pretind că populația ceangăiască ar reprezenta-o resturile triburilor maghiare care au staționat în secolul al IX-lea în „Etelkoz”. Teritoriul respectiv ar fi cuprins doar sudul Basarabiei, acolo unde nu existau decît foarte puțini români catolici, începînd cu secolul al XVII-lea. De falsitatea ipotezei s-a convins însuși autorul. El a scris: „…această conexiune nu este posibilă pe baza datelor pe care le deținem”. Susținătorii acestui fals uită că maghiarii au suferit, în secolul al IX-lea, o mare înfrîngere care i-a obligat să părăsească zona populată de ei foarte puțin timp și să plece către Nipru. La fel de falsă și de inconsistentă este și opinia care-i prezintă pe ceangăi drept urmașii cumanilor sau ai altor popoare de limbă turcă. Unii cercetători de această factură au formulat și la fel de falsa concluzie asupra originii turce a acestui „popor”.
Autorul acceptă ca verosimilă, deși este total eronată, acea opinie pretins confirmată de „cercetările istorice, arheologice, lingvistice și etnografice obiective”. Conform acestora, comunitățile de ceangăi „ar fi ajuns din Bazinul Carpatic în Moldova în urma colonizării planificate din timpul regatului maghiar medieval”. Asemenea colonii ar fi fost întemeiate de maghiari pe valea Siretului, a Nistrului, pe cursul inferior al Dunării și pe litoralul Mării Negre. Aceștia ar fi avut prioritate asupra românilor, ca locuitori ai Moldovei.
Este limpede că avem de-a face cu un „cercetător” totalmente nepregătit și rău intenționat, deoarece acesta ignoră faptul că maghiarii nu au avut capacitatea să populeze decît o foarte mică parte din teritoriul Panoniei, cel de nord-est.
Regatul medieval maghiar a fost o creație artificială, cotropitoare de teritorii populate de români și de slavi ortodocși. Potențialul militar, politic, organizatoric și expansionist s-a datorat posibilităților financiare și de organizare ale Sfîntului Scaun. Regii Ungariei erau incluși în sistemul feudal al Sfîntului Scaun. Acești vasali papali au executat politica expansionistă a pontifilor Romei împotriva românilor ortodocși. Situația a fost înscrisă în modul cel mai clar de către papa Grigore al IX-lea în breva întocmită la Perugia, în 14 noiembrie 1234, în care a precizat că populația din Episcopia cumanilor era una românească, numită în document „Walati” și „Walachi”, nu triburile cumanilor, așa cum raportaseră în mod intenționat și iresponsabil regele Ungariei, Andrei al II-lea și unii misionari catolici. Conținutul brevei papale arată clar că populația românească a Moldovei era condusă, sub aspect religios, de episcopi ortodocși care reprezentau un mare pericol pentru propagarea catolicismului în această parte a pămîntului românesc. Această populație românească erat atît de bine organizată, încît putea asimila pe orice maghiar și teuton care sosea și se așeza în mijlocul ei. Pentru românii catolici Sfîntul Scaun a solicitat alegerea, numirea și sfințirea unui vicar episcopal, ceea ce regalitatea maghiară n-a îndeplinit, deoarece s-ar fi creat un impediment în opresiunea contra românilor.
întregul capitol al acestei cărți mincinoase este o rușinoasă și nedemnă încercare de a prezenta neadevărul drept realitate. Documentele n-au arătat catolicii la sud de Bacău decît în secolul al XVII-lea. (prof. dr. Dumitru ZAHARIA)rat atît de bine organizată, încît putea asimila

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.