Scripta manent

Redacția Ziarul de Bacău

Ințelegere și toleranță

* Bartolomeo Frontali despre Moldova și locuitorii ei

Misionarul catolic al cărui nume l-am citat mai sus a funcționat ca administrator al parohiilor catolice Grozești – Călugăra, care cuprindea și tîrgul Bacăului și pe cea de la Moghilău. Conform aprecierilor folosite de el însuși, acesta a fost organizatorul și întemeietorul parohiei de lîngă Nistru. El a relatat că în vremea domniilor lui Constantin Racoviță (1749 -1754 și 1756 – 1757) a fost trimis în părțile nordice ale Moldovei, la Moghilău. Ajuns la fața locului, el a fost nevoit să se ocupe de catolicii împrăștiați de hoardele năvălitoare ale tătarilor. Activității respective i-au fost consacrați patru ani de zile. în acest timp, a lucrat pentru îndrumarea oamenilor, în scopul organizării așezării lor, construirii caselor și a bisericilor. în ținutul Bacău a funcționat ca administrator la Grozești și Călugăra. Activitatea lui a fost realizată pe o perioadă de 22 de ani, între 1741 – 1763. Cea mai îndelungată perioadă a lucrat la Bacău și Călugăra. In timpul activității depuse de el a avut loc schimbarea centrului parohial de la Bacău la Călugăra. în așezările de pe Oituz și Trotuș a stat puțin timp și a fost preocupat de cunoașterea vechii localități românești Trotușul, unde funcționase o biserică de piatră care în zilele lui devenise un vestigiu. El slujea într-o bisericuță construită din lemn, dar suficientă pentru cele 12 familii de credincioși catolici. Misionarul locuia la Grozești, unde se ocupa de cele 30 de familii de credincioși catolici. El a cunoscut și parohiiile: Faraoani – pe care a caracterizat-o ca fiind cea mai populată și Săbăoani – care ar fi fost populată de mai mult de 200 de familii. în privința parohiei de la Răchiteni a apreciat că își extindea autoritatea pînă la Tămășeni și Cotnari. Populația săsească de la Cotnari și-ar fi părăsit localitatea de baștină încă din timpurile „tulburărilor lui Luther”, iar din acest motiv s-au prăbușit celebrele biserici de aici construite din piatră și cărămidă.
Interesant este faptul că a remarcat că indiferent de direcțiile din care vin misionarii catolici în Moldova – Transilvania, Polonia, Constantinopol, aceștia trebuie să lucreze o perioadă pe lîngă un slujitor experimentat pentru a învăța limba și a se instrui asupra cunoașterii obiceiurilor și practicilor locuitorilor țării. El însuși a stat șase luni de zile pe lîngă un îndrumător. In acest timp a învățat bine limba țăranilor români și obiceiurile acestora.
Activitatea îndelungată și statornică, preocupările de a cunoaște ce era bun și care din proiectele oamenilor de rit catolic nu erau folositoare, i-au permis să recomande Propagandei Fide, prin raportul întocmit la Castirocaro, după plecarea din misiune, că „cel mai frumos lucru pe care l-ar realiza pentru românii catolici de aici ar fi să trimită prefecți care să știe ceea ce reprezintă acest stat și oamenii lui”, care să cunoască și să practice toleranța și să realizeze o repartiție corectă și nepărtinitoare a misionarilor. Activitatea prefectului trebuia să aibă la bază anumite principii și nu capriciile fiecăruia.
Demnitarii responsabili de activitatea catolică în Moldova nu au fost capabili să beneficieze de „privilegiile” acordate de domnii acestui stat. Fiecărui administrator de parohie i se acordase dreptul de a avea doi servitori, scutiri de la plata tributului, ca și de obligațiile ce îi reveneau pentru doi cai și două vaci. Aceste privilegii erau acordate „pentru demnitatea de administrator” al parohiei. Prefecții, fiind oameni puțin practici și dezinteresați, nu au militat pentru obținerea acestora, iar din acest motiv totul a fost pierdut pentru totdeauna. Fiecare domn, după petrecerea unui astfel de fenomen, solicita ratificarea premergătorului său, pe care n-o putea obține deoarece nu s-au mai practicat privilegiile acordate. în asemenea condiții, protectoratul regilor poloni asupra catolicilor și slujitorilor catolici din Moldova nu se mai putea exercita.
Obiceiurile practicate de locuitorii Moldovei, fie că erau ortodocși, fie de credință catolică, la botezul copiilor, la căsătoriile tinerilor și întemeierea noilor familii sau la înmormîntările celor decedați erau de o asemănare uluitoare. Acesta a fost surprins de obiceiul practicat de tinerele și tinerii moldoveni ca „în seara premergătoare înmormîntării, decedatului să se adune în fața locuinței acestuia și să facă un foc în jurul căruia cîntau și dansau toată noaptea.Practica a fost considerată necorespunzătoare și combătută cu înverșunare.
Cu lux de amănunte au fost prezentate obligațiile financiare și materiale ale locuitorilor Moldovei față de cei doisprezece domnitori care au fost impuși de otomani la conducerea țării prin vînzarea -cumpărarea tronului, fapt ce avea consecințe dramatice asupra stării materiale a locuitorilor întregului stat moldav. La curtea domnească, tot timpul se afla un secretar sau un alt demnitar catolic recrutat dintre catolicii trăitori în Constantinopol, care cunoștea și vorbea limba turcă. Dacă prefectul de la Iași era un om amabil, putea să obțină multe privilegii în favoarea credincioșilor catolici de aici, așa cum s-au petrecut evenimentele în timpul șederii sale în Moldova.
Acest misionar a consemnat consecințele năpraznice ale ocupării Olteniei de către imperiul condus de Habsburgi. Majoritatea catolicilor trăitori acolo au fost nevoiți să-și părăsească așezările strămoșești și să se refugieze în Moldova. Impreună cu aceștia au venit și mulți ortodocși care s-au așezat pe Oituz și Cașin, fapt ce a dus la creșterea numerică a locuitorilor catolici și ortodocși din zona respectivă a Moldovei.
Am prezentat aceste date pentru a atrage atenția acelor români catolici de la Cleja, Ghimeș, Pustiana care își vînd conștiința românească în favoarea misiților maghiarismului, deosebit de agresivi și corupți, fenomen care-i lasă indiferenți pe conducătorii României de azi.
prof. dr. Dumitru Zaharia lici în Moldov

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.