Se cred nedreptăți în împărțirea gradațiilor de merit

Directorii din rural contestă metodologia

Cadre didactice și directori din mediul rural susțin că au fost dezavantajați și la împărțirea gradațiilor de merit. Aceștia reclamă că deși muncesc mai mult decît cei de la oraș, nu beneficiază de aceleași drepturi. Nemulțumirea lor este cu atît mai mare cu cît lista „validaților” este împănată cu foști sau actuali inspectori școlari.

Valoarea materială a gradației de merit este de 20 la sută adăugat, lunar, timp de patru ani, la salariul de bază. Bani pentru care cadrele didactice trebuie să îndure destule. Gradația se acordă pentru a răsplăti performanța în activitatea didactică. Tot mai multe voci din interiorul sistemului de învățământ băcăuan spun însă că metodologia de acordare a acestor recompense financiare nu permite o evaluare corectă a cadrelor didactice. Cei mai nemulțumiți sînt directorii instituțiilor de învățământ din rural. Anul acesta, au depus dosare pentru a primi gradație de merit 26 de actuali sau foști directori, dar numai nouă au fost aprobate. Printre respinși se regăsesc și directorii instituțiilor de învățământ din mediul rural. „Cerințele sînt la fel, controlul, același, dar drepturile, nu. Nu putem toți să fim autori de manuale”, reclamă Valentin Mazilu, directorul Școlii de Arte și Meserii din Dofteana, și în numele colegilor învățători care nu au reușit nici anul acesta să obțină gradație de merit. Gheorghe Lupu, directorul Școlii Enăchești, a fost evaluat cu 23, 25 de puncte, din 100 posibile. „M-au depunctat. Eu cred că în mediul rural directorul face multe lucruri importante, care țin de managementul unei școli și care nu sînt evaluate în metodologie. M-am ocupat de atragerea de bani pentru construirea unei școli, am adus apă în școală, am făcut magazie, am făcut demersuri pentru cabinete de informatică, dar acestea nu sînt punctate. Aș propune să dea un număr separat de gradații pentru mediile urban și rural, pentru că sînt probleme specifice”. Opiniile directorului din Enăchești sînt întărite de Tanța Mihălcică, directoarea Școlii de Arte și Meserii din Horgești, evaluată cu 45 de puncte: „Noi, în mediul rural, muncim foarte mult, sîntem ca o moașă. Ne ocupăm și de curățenie, și de lemne, și de lupta cu absenteismul. Cei de la oraș beneficiază de ajutor substanțial de la primării și au timp să scrie cărți, beneficiază, ca directori, de roadele profesorilor care au copii la olimpiade. în rural nici nu se mai duc la licee, pentru că au probleme materiale. La noi n-a luat nimeni, niciodată, gradație”. Tanța Mihălcică spune că metodologia conține cerințe care nu se pot îndeplini la școlile de la sate „unde trebuie să muncești cu copii, pentru că ei nu au bani să facă pregătire”.

Inspectorii și liderii de sindicat, fruntași pe liste

Anul acesta s-au acordat 181 de gradații de merit, în condițiile în care au fost depuse 364 de dosare. 36 la sută din numărul total de gradații aprobate au fost acordate unor foști sau actuali inspectori școlari și chiar celor doi lideri ai Federației Sindicatului Liber din învățămînt, Filiala Bacău. Noua echipă a Inspectoratului Școlar Județean Bacău este formată din cadre didactice foarte competente, de vreme ce nou veniții se află în fruntea listelor. S-au asigurat cu un spor lunar de 20 la sută, timp de patru ani, inspectoarea Adina Albu (prima pe listă la gradațiile pentru „specialiatatea” învățător), Doina Marinov (fost inspector de limba română; prima pe pe listă la specialitatea „limba română”), Mihaela Savin (fost inspector de limba franceză; prima pe listă la specialitatea „lb. franceză”), Adrian Horodnic (fost inspector școlar; primul pe listă la specialitatea „Istorie”), Polixenia Simion (fost inspector de socio-umane; prima pe lista cu gradații la această disciplină), Cristian Merticaru (actual inspector de matematică), Ovidiu Trofin (actual inspector de matematică), Ana întuneric (actual inspector; pe locul doi la specialitatea „Informatică”), Nicu Harasemciuc (actual inspector, fizică), Mirela Berza (fost inspector școlar general adjunct; locul doi pe listă la specialitatea biologie), Gheorghe Rață (inspector școlar; pe primul loc la educație fizică), Radu Ghiciușcă (fost inspector de management), Liviu Botezatu (inspector școlar), Lucica Dandu (inspector școlar pe învățământ special; pe primul loc), Nicoleta Neagu (actual inspector școlar general adjunct; pe locul doi la „directori”), Ovidiu Cojocaru (inspector școlar general; pe locul III, la „directori”).

O altă coincidență este validarea pe primul loc la specialitatea „informatică” a Elenei Ardeleanu, soția inspectorului școlar Ionel Ardeleanu. La aceste nume se adaugă și Manole Chiriac și Iulian Oprișan, liderul și viceliderul FSLI Bacău, în condițiile în care metodologia arată că „reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură învațămînt participă în calitate de observatori la toate lucrările, au drept de acces la documentele comisiilor și dreptul să solicite consemnarea în procesul-verbal a propriilor observații”. „Din comisia de cercetare, noi nu am făcut parte, doar la comisia de contestații. Ne ferim să facem parte din această comisie. Nici nu am numit oameni în mod expres la fiecare etapă”, a declarat Iulian Oprișan, viceliderul FSLI Bacău. Inspectorul școlar general adjunct Brîndușa Popescu, președintele comisiei de stabilire a punctajului, spune că dosarele inspectorilor au trecut de comisiile pe discipline și că nici un inspector care a primit gradație nu s-a evaluat singur.

Manualele și proiectele internaționale, cele mai bine cotate

Cele mai bine cotate „realizări” ale cadrelor de didactice, și chiar ale acelora din personalul de conducere, sînt rezultatele elevilor la olimpiadele naționale și internaționale, semnarea și derularea de proiecte școlare cu parteneri naționali și internaționali, semnarea unor manuale sau a unor publicații de specialitate, organizarea sau coordonarea unor simpozioane sau alte activități extracurriculare, aparițiile în presă. Se vede însă că toate aceste cerințe bifate fac să crească uneori doar „cota” unui cadru didactic, nu și valoarea sa ca educator. „Sînt învățători care au un nume prin activitățile pe care le fac. Este o legendă falsă care se crează în jurul lor, pentru că se mai întîmplă ca atunci cînd preiei clasa te trezești cu copii care au goluri și îți dai seama că acei învățători au muncit mai mult pentru ei. Nu ai timp fizic să te ocupi și de copii, și să faci și ce se cere în metodologie”, a declarat un profesor, sub anonimat.
Inspectorul școlar general Ovidiu Cojocaru spune că nu a primit nici o reclamație din partea vreunui director nemulțumit de metodologie. „A fost și perioada în care puteau să facă contestații. Nu e corect așa, să manifeste nemulțumire după ce nu au apărut pe listă. Grila e dată de la minister. ânțeleg că nu toată lumea poate să scrie manuale, dar trebuie să-i stimulăm pe cei care sînt capabili să facă lucruri de calitate”. Inspectorul de management Ghiorghi Iorga spune că s-au făcut deja demersuri la Ministerul Educației și Cecetării pentru schimbarea metodologiei de acordare a gradațiilor de merit. „Este de fapt o evaluare a hîrtiilor care ar trebui să ateste performanța în activitate. La profesori, cel puțin, ar trebui însă făcută și inspecție la clasă. Anul acesta s-au depus, de exemplu, peste 300 de dosare la toate specialitățile. Cum să faci inspecție la toți?!”, a comentat Iorga.
(Laura HUIBAN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!