Magistrații băcăuani vor fi „cernuți” chiar de colegi
• sistemul de evaluare profesională a magistraților, propus de CSM, este departe de realitățile din instanțe n potrivit acestuia, o echipă de evaluatori trebuie să-și urmărească colegii timp de trei ani și, apoi, să le dea calificative n judecătorii și procurorii spun că echipa de evaluatori ar trebui să se ocupe doar de acest lucru n asta în condițiile în care gradul de încărcare cu dosare și lipsa de personal sînt cele mai acute probleme ale sistemului judiciar românesc
Procurorii și judecătorii au dezbătut, la sfîrșitul săpătmînii trecute, proiectul de evaluare a magistratului, evaluare pe baza căreia se construiește cariera oricărui magistrat. Noutatea absolută în materie este dată de durata acesteia, de trei ani, și de faptul că va fi făcută de o echipă de evaluatori aleasă dintre colegii de instanță, care au cîștigat acest statut în urma unui stagiu de pregătire efectuat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Pînă acum, această evaluare era făcută anual și a fost aspru criticată, mai ales în privința criteriilor pe baza cărora primeau note magistrații. Cel mai contestat criteriu era acela al numărului de hotărîri casate, sau, altfel spus, în condițiile în care una dintre părți recurgea la o cale de atac, iar instanța superioară casa sentința celei inferioare și dădea o alta diferită, în acest caz judecătorul căruia îi era modificată hotărîrea primea o notă, cu atît mai mică cu cît numărul de astfel de deczii era mai mare. Sistemul de notare era similar și pentru procurori. Noul proiect de evaluare își propune să elimine, pe cît posibil, subiectivismul aprecierilor făcute de evaluatori, în general șefi de instanțe, și să promoveze profesionalismul. Dar nici noile propuneri nu au găsit ecouri pozitive în rîndul magistraților, nu atît pentru că ar fi conservatori și s-ar opune schimbărilor, cît mai ales pentru că noul sistem de evaluare este nerealist.
Potop de proteste
Judecătorii și procurorii participanți la ședință aproape că nu i-au lăsat pe invitați să-și termine alocuțiunile cu privire la ce se vrea de la magistrații români, în viitor. „Adică noi vom fi evaluați timp de trei ani de colegii noștri, care între timp trebuie să mai facă și dosare și să le soluționeze, să mai intre și la ședințele de judecată și să-mi urmărească comportamentul, să mai stea și cu mine de vorbă, și cu colegii mei, să se mai intereseze și de problemele personale cu care mă confrunt și care mi-ar putea afecta obiectivitatea în soluționarea proceselor și să se mai ocupe, eventual, și de viața lor. Cam prea mult pentru un om care intră în ședințele de judecată cu cîte 70-80 de dosare și audiază cam 100 de persoane pe ședință”, a spus unul dintre judecătorii prezenți la dezbatere.
„Păi, ca să facă evaluarea corectă, magistrații aceștia ar trebui scoși din sistem, pentru că altfel nu au timp. Că doar n-or fi roboți, evaluatorii aștia, nu?”, a arătat un procuror. „Evaluarea aceasta se face în condițiile unor relații de simpatie sau antipatie preexistente. Cine ne va garanta că evaluarea este obiectivă? Pentru că, în felul acesta, dacă unul dintre evaluatori are pică pe un coleg pe care îl evaluează, este evident că acesta va obține un calificativ care îl va îngropa” a întrebat un alt magistrat. „De fapt, cine îi va evalua pe acești evaluatori? Nu cumva certificatul de evaluator îi va îmbolnăvi de putere? „, a sărit un alt magistrat. „Eu cred că mai întîi ar trebui să ne asigurați condițiile, ca să putem corespunde acetui tip de evaluare, și după aceea să ne cereți. Pentru că lipsa acută de personal și gradul de încărcare cu dosare pe fiecare magistrat aproape că aruncă în hilar sistemul de evaluare”, a comentat un judecător.
„Trebuie să ne integrăm cu aceste cerințe”
întîlnirea a fost mediată de judecătorul Liliana Ciobanu, președintele curții de Apel Bacău. îndemnul ei la discuții nu a trebuit să fie repetat, pentru că magistrații n-au mai dat deloc dovadă de timiditate, ca în alte rînduri. Cei care au încercat să țină piept valului de întrebări au fost judecătorii Alexandrina Rădulescu, de la CSM, și Doru Pîrjol, de la Tribunalul Bacău. Alexandrina Rădulescu este coordonatorul Grupului de lucru care a elaborat proiectul și pe baza căruia urmează să se întocmească profilul magistratului din România. Printre cei care au lucrat efectiv la elaborarea acestui proiect se regăsește și judecătorul băcăuan Doru Pîrjol, de la Tribunalul Bacău, care a fost membru al Grupului de Investigație Apreciativă din CSM. Alexandrina Rădulescu a explicat magistraților că nu condițiile de lucru ale magistraților sau lipsa de personal sînt prioritățile reformei, ci cerințele Uniunii Europene. Această remarcă a stîrnit rumoare în sală, pentru că magistrații și-au adus aminte de întîlnirea din vara trecută, cînd colegi de-ai lor, din Uniunea Europeană, puneau în discuție problemele „grave” de etică pe care le-ar fi indus în societățile civile din țările lor faptul că s-ar fi dus să joace golf cu un prieten care avea un proces pe rolul instanței din care făcea parte respectivul judecător. „Păi oamenii aceștia au timp și de golf și de prieteni și de dezbateri îndelungate pe teme de etică, pentru că ei au doar cîteva dosare pe lună de care se ocupă, nu ca noi, că intrăm într-o ședință cu un număr de dosare cît ale lor într-un an”, au sărit magistrații băcăuani. Alexandrian Rădulescu i-a asigurat pe judecătorii și procurorii băcăuani că opiniile lor au fost consemnate și va încerca, pe cît posibil, să le găsească o rezolvare în viitorul profil al magistratului. (Mirela ROMANEȚ)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.