Sechelele canceroase ale tranziției

Ștefan RADU

A fost o săptămînă sinistră. Cuvîntul de ordine a fost sinuciderea. Pe de o parte, PSD s-a dovedit capabil de acte sinucigașe în plan politic. Pe de altă parte, controversatul om de afaceri Florian Anghelescu și-a pus capăt zilelor fără a lăsa o explicație pentru gestul său. Ambele evenimente se circumscriu unor condiții similare: trafic de influență, mită, evaziune, jocuri politice de culise, corupție la cel mai înalt nivel. Fără să fi ajuns în asemenea puncte dramatice, putem considera drept cazuri similare cele ale celebrilor Tender și Patriciu, cu efecte dezastruoase în mediul de afaceri românesc. După un an și jumătate, administrația Băsescu asprește tonul și anunță scoaterea în public a „țepelor” promise în decembrie 2004. Anchetele interminabile ce au luat la puricat multe dintre marile afaceri ale tranziției scot la iveală întreg cancerul politico-economic din România. „Top 300” – publicat de revista Capital – devine, pe zi ce trece, o listă cu prea mulți acuzați, inculpați și infractori. Se oficializează abia acum ceea ce toată lumea știa: miliardarii apăruți peste noapte și-au constituit averile din jaful legalizat de primele guvernări postrevoluționare. Băieții cu tupeu – care pînă în 1989 se ocupau cu strînsul fierului vechi sau mai ciordeau cîte o bujie din avutul statului – au devenit patroni de tranziție, cu protecție politică de la activișii PCR convertiți la democrație. „Morișca” a mers ca unsă: unii dădeau legi în interesul colegilor de gașcă, iar profitul s-a împărțit pe sub masă, „la negru”. Așa au apărut vilele înalților funcționari publici, iar proprietarilor de fabrici falimentare le-au crescut conturile prin Elveția.

în ultima vreme, am auzit din ce în ce mai multe voci care se plîng de „stagnarea economică generală”. De fapt, este vorba de un blocaj al aranjamentelor de pînă acum. Disperați sînt cei obișnuiți să cîștige din contractele cu statul obținute la licitații măsluite. Mor firmele care au fost înființate doar pentru a „sifona” bani pentru partide sau pentru cercuri de influență cunoscute. Bacăul are, cred, o situație aparte. Aici a fost raiul aranjamentelor politice. Au curs bani din mai toate direcțiile. Cînd robinetul evaziunii s-a închis un pic, escrocheriile au ieșit la iveală. Unii dau cu subsemnatul la Parchet, alții așteaptă citațiile, iar cîțiva caută vize pentru state îndepărtate, unde pot să-și piardă urma. Nu asta este economia capitalistă. Nu astea sînt regulile pieței libere. Jaful protejat politic a dus la percepția greșită a ceea ce înseamnă inițiativa particulară și concurența. Românii au convingerea că unde sînt bani mulți sigur este și un furtișag, iar milionarii în dolari sînt lipsiți de onoare. Compromiterea ideilor fundamentale despre proprietate și avere cinstită va avea repercusiuni nebănuite pe termen lung. Va trebui să treacă multă vreme pînă ce oamenii simpli vor mai crede în principiile capitalismului.

Sinuciderea lui Anghelescu nu este un fapt singular și în afara unei logici. Să ne amintim că, în urmă cu cîțiva ani, un băcăuan important s-a spînzurat într-un hotel bucureștean. Apoi a fost Mihail Erbașu și scrisoarea lui despre mafia care îl presa. Sînt sigur că alte zeci de cazuri similare s-au consumat neștiute prin județele țării. O economie născută cu anomalii monstruoase nu poate conduce decît la tragedii mizere. Mai devreme sau mai tîrziu, buboiul trebuia să spargă. Din păcate, curățarea mediului de afaceri nu este un proces chirurgical de mare finețe. Suferă efectele cauterizării atît escrocii care s-au îmbogățit nemeritat, cît și oamenii nevinovați, actori nesemnificativi în procesul economic. Se închid firme ale unor evazioniști și rămîn în urmă sute de șomeri. Ce vină au ei? Poate doar aceea că au crezut că pot să închidă ochii la matrapazlîcurile patronilor. Cînd ești plătit – pentru munca ta corectă – cu bani furați, nu poți spera la prea mult noroc în viață…Pe de o parte, PSD s-a dovedit capabil de acte sinucigașe în plan politic. Pe de altă parte, controversatul om de afaceri

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!