Septembrie – luna când se închide pământul

în popor i se zice „Luna Cumpenei, pentru că la 22 septembrie este echinocțiul de toamnă, ziua fiind egală (în cumpănă) cu noaptea, soarele trecând în zodiacul Cumpenei”. Se mai cheamă și „Răpciune”, sau Viniceriu (începutul culesului la vii).
Iconografia o reprezintă sub chipul „unui bărbat îmbrăcat în porfiră, încununat cu struguri și ținând în mână o cumpănă. După credința populară se țin zile nelucrătoare: Ziua Sfântului Simion Stâlpnicul – 1 septembrie, „cel care ține cerul și pământul să nu cadă, apoi și pentru că ziua aceasta se crede hotarul verii și începutul toamnei”. începe și „Anul bisericesc”.
Pe 8 septembrie – „Nașterea Maicii Domnului” sau „Sântămăria Mică”, când „părinții fără copii merg la biserică și se roagă să fie dăruiți și dânșii, cum fuseseră Ioachim și Ana”, care se sărbătoresc pe 9 septembrie. Ei au fost părinții Sfintei Fecioare Maria.
Cum va fi vremea acum, așa va fi timp de 8 săptămâni. Dacă rândunelele au plecat deja înseamnă iarnă timpurie.
La „ânălțarea Sfintei Cruci”, pe 14 septembrie, se mai spune și „Crucea Mare”, „Cârstovul”, „Cârstovul viilor”, ba chiar „Ziua Șarpelui”. Este sărbătoare împărătească. Preotul face rugăciuni și sfințește locul unde vor fi așezate butoaiele, la vii și în pivnițe. La „Casele de copii”, se trimit „moșii” – o ulcică nouă cu colac și lumânare.
După ce se storc primii struguri și se toarnă prima vadră de must, se adună toți culegătorii și încep să chiuie. Seara se face un foc mare din viță uscată, în jurul căruia cântă lăutarii, iar culegătorii joacă. Nu se culeg strugurii de pe ultimul butuc al viei, fiind lăsați ca ofrandă lui Dumnezeu și le mănâncă păsările cerului. Aceștia sunt „strugurii lui Dumnezeu”.
De pe câmp se adună flori și se pun la uscat sub streașina casei. Se spune că ele vor alunga trăsnetele. E ziua în care florile vorbesc cu tristețe, părându-le rău că se vor trece curând. în gard se pune o baligă de vacă la uscat. Cu ea vor afuma diferite boli. Tot acum este bine să iei dintr-un prun cu gura prune, și când cineva te va vorbi de rău, să te speli cu prune și apă. Prunele din această zi vindecă durerile de cap, dinți și „umflături de vite”.
Se adună mătrăguna, pentru fetele de măritat și de dragoste, de către „descântătoare”. Ea merge în deplină curățenie, în afara satului, la tufa de mătrăgună pe care o prinde cu fir roșu de ață. O culege la ivirea zorilor pe tăcute și pe nemâncate. Apoi se întoarce în sat, unde femeile o salută cu adânc respect, o îmbrățișează și cere ajutor mătrăgunei.
De „Ziua Crucii” la pomul care n-a rodit se va pune la rădăcină vrejuri de pepeni, ca anul ce vine să fie plin de roade. Se ține un post „cu sfeștanie în toate casele, se duce coliva la biserică; se crede că pământul se închide pentru multe dintre vietăți (șerpi…), și păsările călătoare încep migrația; se începe culesul viilor”.
A doua zi, pe 15 septembrie, se prăznuiește Sf.Ierarh Iosif cel Nou de la Partas. Sfântul s-a născut la Ragusa – Dalmația. La 15 ani intră în viața monahală. Ajunge la mănăstirea „Pantocratos” de la Muntele Athos, devenind schismatic și primind numele monahal, Iosif. Devine vestit pentru purtările sale alese, pentru înțelepciune, harul vindecării. Hirotonit preot, devine duhovnic, apoi egumen la mănăstirea Sf.Ștefan din Adrianopol. La 80 de ani este numit Mitropolit al Timișoarei. Aici, prin rugăciunile sale vindecă oamenii, salvează orașul de la un mare incendiu. în anul 1653 se retrage la Mănăstirea Partoș. Se stinge din viață în anul 1656, iar în ziua morții sale, clopotele lăcașului au început să bată singure. Din octombrie 1956, a fost trecut oficial în rândul sfinților, iar moaștele sale au fost transferate la Catedrala Mitropolitană din Timișoara.
Compozitorul Filaret Barbu i-a închinat Sfântului Iosif cel Nou, un oratoriu, el devenind un simbol al încrederii în puterea rugăciunii.
„Septembrie senin, hambarul e plin”. Ziua are 12 ore și noaptea tot 12 ore.

Horoscopul lunii septembrie: indicații magice și astrologice

Ordinea lucrurilor prielnice în trei decade
1. Planeta favorabilă
2. Culoarea
3. Florile și plantele
4. Metalele
5. Piatra
6. Cifra
7. Ziua
8. Mascota
9. Parfumul
10.Principala lor calitate…
11.Ce trebuie să caute pentru dragostea lor…
12.Părul lor este…
13.Machiajul femeilor este…
14.Supraveghează-ți următoarele organe…
15.Aptitudinile voastre sunt…
16.Norocul și destinul se vor împleti prin…
De la 3 la 12 septembrie: Mercur-Venus; Cenușiu și albastru; Nu mă uita; Alamă și aramă; Lazulită; 46; Miercuri, Vineri; Papagalul albastru; Roze; Amabilitatea; Jupitarienii și Solarii; Roz și roz închis; Intestinele; Cariere lib. diplomație; Sentiment.
De la 13 septembrie la 22 septembrie: Mercur; Tonuri deschise; Iris; Aramă; Corol; 4; Mircuri; Maimuța; Parfumuri grele; Spirit repede; Jupitarienii; Blond; Roz pal și roșu deschis; Emotivitatea și digestia; Med., barou; Inteligență.
De la 23 septembrie la 2 octombrie: Venus-Luna; Bleu-marine; Trandafir alb și crizantema; Platină; Diamant; 61; Vineri, Luni; Pisica persană; Iarba neagră și feriga; Farmecul; Jupitarienii și Marțienii; Blond; Roz pal și roșu închis; Emotivitatea și digestia; Grija și educația micilor copii; Căsătorie din dragoste.

Rețeta culinară pe luna septembrie: pătlăgele roșii la cuptor

Se iau roșii rotunde și se taie căpăcelul, se îndepărtează miezul și semințele, se sărează și se pun cu gura în jos să se scurgă. Se pun apoi cu căpăcelul într-o formă unsă cu unt, să se înăbușe acoperite (5 sau 10 minute) la cuptor, până se înmoaie puțin. Se taie felii rotunde de șuncă și de cașcaval moale și se pun în roșii, întâi cașcavalul apoi șunca și la urmă un ochi românesc (fiert în apă).
Se face un sos din unt topit, la care se adaugă făină și lapte, se dă gust. Sosul răcit se toarnă cu băgare de seamă peste roșii, se pune totul la cuptor să se gratineze la un foc bun, timp de 10-15 minute. Iată cum se fac ochiurile în apă: un litru de apă, 10 grame sare, o lingură oțet, se pune să clocotească. Se sparge fiecare ou într-o ceșcuță, se lasă să alunece în apa clocotită.
Cantitățile pentru patru persoane: 8 roșii potrivite, 8 felioare de șuncă de mărimea roșiei, 8 felioare de cașcaval de mărimea roșiei, 8 ochiuri românești, 50 grame de unt, 50 grame făină, 250 grame lapte.
Poftă bună! (Eugen ȘENDREA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!