Sezonul adunărilor generale de bilanț

Odată pe an, absolut toți cei care au dețineri la o societate comercială pe acțiuni – indiferent că este vorba de o acțiune sau 85% din capitalul social – sînt convocați la adunarea generală de aprobare a bilanțului pe anul precedent. Așa prevede Legea societăților comerciale. Toți cei care au acțiuni la astfel de societăți au acest drept. Este adevărat însă că aceia care s-au procopsit cu un mic pachet de acțiuni prin Programul de Privatizare în Masă sînt indiferenți la acest aspect. Dar sînt și persoane interesate, mai ales din rîndurile celor care au obținut pachete de acțiuni mai mari sau mai mici de pe piața de capital, întrucît posibilitatea obținerii unui dividend nu este, de regulă, neglijată.

Micii acționari pot pune întrebări administratorilor o dată pe an

Programul de Privatizare în Masă a adus în buzunarul a milioane de români – inclusiv al multor băcăuani – așa-numitele certificate de acționar. Hîrtiile respective atestă, în fapt, proprietatea pe o mică parte din capitalul social al firmelor rezultate din fostele întreprinderi de stat. Un termen de specialitate definește acele certificate de acționar ca fiind „acțiuni în formă dematerializată”, în sensul că ele sînt numai evidențiate în registrul acționarilor, nu sînt hîrtii palpabile. Oamenii le-au primit și s-au așteptat să primească dividende pe baza lor sau măcar să le vîndă ca să ia bani. În foarte multe cazuri așteptările au fost înșelate în privința dividendelor. Societățile nu au fost rentabile, au falimentat, au intrat în lichidare sau pur și simplu conducerile lor au făcut ce-au făcut și nu au avut profit. Nici valorificarea acțiunilor nu a fost o variantă fericită. Au existat oferte publice sau achiziții foarte rentabile, cum a fost cazul la Comixt Moinești – prețul de cumpărare a atins 80.000 de lei, la o valoare nominală de 25.000 de lei -, la Uton Onești (preț de ofertă de 81.275 de lei/acțiune, nominală de 25.000 de lei), Socalp Bacău și altele. Dar mulți mai au încă bucata de hîrtie, pe care nu o pot valorifica, deși piețe de capital reglementate există, iar multe firme sînt listate fie la Bursă, fie pe RASDAQ.

Ei bine, în calitate de acționar există posibilitatea ca măcar o dată pe an cei care conduc sau administrează o societate pe acțiuni – mai ales dacă este deschisă – să dea socoteală. Iar acest lucru poate fi făcut de oricine acționar, chiar dacă are o acțiune. Este adevărat însă că votul în AGA, fie ea și de bilanț, este tot în funcție de marii acționari sau de cumularea mai multora într-un grup de interese.

Puțini știu semnificația datelor prezentate în AGA

Conform legii, la orice societate comercială pe acțiuni, AGA de bilanț se anunță cu cel puțin două săptămîni înainte. Anunțul conține prezentarea ordinei de zi. De regulă, este vorba de prezentarea raportului de activitate pe anul precedent și al comisiei de cenzori. La anumite societăți comerciale – cum este cazul Aerostar – este nevoie și de raportul unui cenzor extern independent.

Prin lege, societățile comerciale care trebuie să convoace AGA de bilanț trebuie să pună la dispoziția acționarilor materialele care vor fi prezentate. Multe societăți dau aceste materiale contra cost. Este una din barierele puse în calea micilor acționari, care nu prea sînt dispuși să dea cîteva sute de mii de lei pe sinteze din care nu înțeleg mare lucru. Totuși, acele materiale sînt importante. Un raport de activitate și datele financiar-contabile face referire la capitalul social, la patrimoniul unei societăți, la mișcările majore din firmă cum sînt vînzarea-cumpărarea de terenuri sau de clădiri. De asemenea, în aceste documente trebuie să existe situația litigiilor în care este implicată societatea, măcar în sinteză.

Rapoartele comisiei de cenzori și a cenzorului independent nu sînt doar simple documente care trebuie să fie într-o statistică sau într-un dosar. Ambele categorii pot fi trase la răspundere dacă, dintr-un motiv sau altul, falsifică datele prezentate. Iar cenzorii au, de regulă, calitatea de experți contabili și nu-și permit să riște pierderea acestei titulaturi. De aceea, ele trebuie luate în considerare cînd cineva vrea să vadă cum stau lucrurile într-o firmă în care este acționar. Mai nou, la unele societăți există și raport de audit anexat la documentele puse la dispoziția AGA. Este bine de știut că în aceste rapoarte sînt date care indică balanța între venituri și cheltuieli. Astfel, acționarii pot afla măcar dacă firma a mers în cîștig sau în pierdere sau dacă vor primi sau nu dividende. Datele în discuție sînt trecute explicit în bilanț și nu pot fi ocolite.

Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul care urmează trebuie urmărit

Cei care au acțiuni la o firmă au interesul să vadă și bugetul de venituri și cheltuieli pe anul care urmează. Deși el poate suferi corecții, acționarul își poate face o imagine asupra a ceea ce se urmărește. Se poate vedea dacă vor exista investiții în clădiri, utilaje, mijloace de transport sau în alte domenii. De asemenea, în acest document se previzionează și eventualele cheltuieli financiare, cum sînt dobînzile la credite, prime de asigurare etc. Cei care au pachete mari de acțiuni urmăresc cu atenție ce se întîmplă în firmă și au specialiști care se ocupă de acest aspect. Altfel, puțini sînt cei care se descurcă în terminologia din bilanțurile financiar-contabile.

Micii acționari se pot uita măcar la rubrica de dividend previzionat pe anul care urmează. Asta dă în mare o imagine asupra a ceea ce urmărește societatea în această privință. Multe societăți preferă să direcționeze profitul spre investiții sau dezvoltare. Excepțiile sînt, de regulă, societățile de investiții financiare, care în ultimii ani au acordat dividende acționarilor lor.

Pentru marea masă a acționarilor rezultați din privatizarea în masă, datele care se prezintă în AGA sînt prea tehnice, dar, cu puțin efort, cei interesați le pot descifra. (Gabriela PASCU)