Sfaturi utile contra fraudelor imobiliare

• Atenție la acte! Trebuie să știți că în cele mai multe cazuri chiriașii sînt de bună credință, dar printre aceștia există și indivizi care profită de neglijența proprietarilor în ceea ce privește modul de păstrare a actelor casei și a celor de identitate pentru a-și însuși pe nedrept locuințele acestora. Intrînd în mod fraudulos, prin furt, în posesia documentelor sus-amintite, acest gen de infractori falsifică actul de identitate după care vînd apartamentul în cauză. Uneori chiar proprietarii sînt cei care oferă aceste acte persoanelor găzduite în scopul obținerii vizei de flotant, dar ele sînt folosite în cu totul alt scop.

• Citiți și apoi semnați. O altă situație întîlnită este aceea în care se obține o semnătură „în alb” de la proprietarul unei case, în baza căreia escrocul întocmește ulterior o procură prin care pretinde că a fost mandatat să vîndă locuința, lucru pe care îl și face.

• De la proprietar la chiriași, un singur pas. Pot apărea probleme și atunci cînd posesorii locuințelor încheie de bună voie un contract de vînzare-cumpărare cu o persoană oarecare, fără însă a verifica existența unei clauze prin care să li se asigure rămînerea în casă pentru un anumit interval de timp. Din păcate, de cele mai multe ori, după definitivarea formalităților, proprietarii sînt obligați să evacueze locuința.

• Falsurile de la A la …Z. În această situație escrocii, care de regulă sînt chiriași, pentru a putea asigura vizitarea locuințelor, obțin prin diverse metode, acte de proprietate false, după care modifică un buletin de identitate astfel încît apartamentul să figureze pe numele unuia dintre complici. Acesta vinde casa, care „trece” de la un individ la altul, toți cei implicați făcînd parte din același grup infracțional. La un moment dat, în acest „lanț” intervine un cumpărător de bună credință care face achiziția în mod legal plătind suma cerută și întocmind actele necesare cu respectarea procedurilor în vigoare. Acesta va avea surpriza să constate că de fapt a plătit pentru a intra în litigiu cu proprietarul de drept.

Tertipuri utilizate de escroci

• Agenții imobiliare fantomă

În acest caz, escrocul pretinde că este directorul sau reprezentantul unei firme, care de fapt nu există, ce are drept obiect de activitate tranzacțiile imobiliare. Pentru a fi mai credibil închiriază un apartament, procură o ștampilă, chitanțiere și precontracte, după care își caută victime publicînd anunțuri în presa locală, potrivit cărora agenția respectivă intermediază vînzarea și cumpărarea de locuințe. Atunci cînd și-a găsit clienți, cel în cauză le percepe comisioane pentru care eliberează și cîte o chitanță ștampilată, lucru ce induce ideea de legalitate. După ce a obținut în acest mod o anumită sumă de bani, infractorul dispare.

• Falși agenți imobiliari

De această dată, întreprinzatorul-escroc se prezintă drept agent imobiliar la o firmă oarecare, ce poate exista sau nu, și folosește o legitimație falsă sau falsificată, care îi atestă calitatea pretinsă. „Povestea” spusă de el în legătură cu seriozitatea, succesul și comisioanele mici pe care le percepe agenția la care lucrează are rolul de a încînta potențialele victime. După ce acestea au fost convinse să-i încredințeze ofertele lor, infractorul solicită diverse sume de bani pentru a intermedia vînzarea sau cumpărarea locuinței.

Cei care au făcut greșeala să plătească sumele cerute așteaptă apoi zadarnic vești de la escroc.

• Concubini „de profesie”

Vremea concubinilor sau logodnicilor „de profesie” nu a trecut. Doar scopurile urmărite de aceștia s-au modificat, în sensul că de la mici avantaje materiale obținute în baza unei astfel de relații s-a ajuns la escrocherii ce au drept obiect vînzarea ilegală a apartamentului partenerului sau partenerei. Astfel, un individ ce are interese de acest fel, după ce a cîștigat încrederea celuilalt îi sustrage actele de proprietate a locuinței și buletinul de identitate. Acest din urmă document este falsificat prin înlocuirea pozei titularului cu cea a unui complice care vinde apoi apartamentul al cărui proprietar de drept se pretinde. Prin intermediul concubinei sau concubinului victimei, falsul proprietar poate asigura vizitarea locuinței în cauză, dînd astfel încredere potențialilor clienți.

• Persoanele de vîrsta a III-a sînt victime aproape sigure

Bătrînii constituie și în cazul acestui gen de infracțiune una din categoriile defavorizate, datorită naivității, nerecunoașterii anumitor proceduri sau încrederii pe care o acordă diverselor persoane, cunoscute sau nu, cu care vin în contact. Există mai multe posibilități prin care persoanele de vîrsta a III-a pot fi înșelate de către cei care le acordă „dezinteresat” sprijinul, de persoanele pe care le găzduiesc, vecini sau chiar rude. (Claudiu TĂNĂSESCU)