Sfinții 40 de Mucenici, o zi de prăznuire a sfințeniei și de milostenie

în ziua în care biserica creștină serbează pe cei 40 de sfinți din Sevastia, jertfiți pentru dreapta lor credință, adică pe 9 martie, în toate satele și orașele se practică mai multe tipuri de obiceiuri creștine și precreștine. Aceasta, întrucît sărbătoarea a suprapus momentul echinocțiului de primăvară, aducînd în atenție riturile de purificare (Focurile), de comemorare a morților și de obținere a belșugului.
Protectori ai agricultorilor și ai vegetației, cei 40 de Mucenici (Sfinții) sînt cinstiți prin ofrande preparate din aluaturi rituale. Aproape în toate localitățile din țară se fac, în memoria Sfinților, colăcei din făină de grîu. Forma acestora și numele lor sînt diferite, de la o zonă la alta. în Moldova este consacrată formula de „Sfinți și Sfințișori”. Micile forme din aluat au adesea chip de om cu cap, ochi, nas, gura, mîini și picioare; alteori, Sfinții sînt modelați ca un porumbel sau ca o albină. Dincolo de aceste forme arhaice, care aduc în atenție simbolismul creștin, colacii se mai fac în forma cifrei 8, rotunzi, ca niște covrigi subțiri, sau se încolăcesc, ca o spirală. în ce privește modul de preparare, trebuie să spunem că în majoritatea localităților, sate și orașe, Sfinții se frămîntă din aluat dospit, se coc la cuptor și, apoi, se ung cu miere și se presară cu nucă. Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca să se facă cel puțin 40 – 44 de Sfinți, asemeni celor 40 de martiri din Sevastia, și să se dea de pomană, la copii și la sărmani, în credința că astfel va „rodi grîul” și oamenilor „le va merge bine în acel an”.
Pentru rodul livezilor și sporul casei, se ung ușile coșarelor și pomii din grădină cu zeamă de la mucenicii fierți. Preoții susțin că acești colăcei făcuți special de 9 martie, o zi simbol a sfințeniei celor 40 de mucenici, reprezintă cununile jertfei pentru Hristos, arătate deasupra capetelor lor. Tot cu rosturi simbolice este bine să se dea de pomană și să se bea 40 la 44 de pahare de vin sau țuică, ca „să fii sănatos și să nu se lipească bolile”. Din punct de vedere bisericesc, această practică reprezintă o injurie adusă acestei zile sfinte. Preoții susțin că este o tradiție păgînă, care nu are nimic de-a face cu creștinismul, mai ales că ziua Mucenicilor este în plină perioadă de post. „Cred că e o glumă. Dacă înțelegem așa sfințenia zilei, am luat-o pe o cale greșită. Ziua aceasta este nu a unui sfînt, ci a 40 de sfinți mucenici, deci e o sărbătoare foarte importantă. Apoi, cunoaștem zilele de dezlegare din timpul postului. Chiar și atunci, nu se bea mai mult de un pahar de vin, de către cei neputincioși”, a afirmat preotul Ioan Pleșcău, parohul bisericii „Sfîntul Dumitru”, din Narcisa. De asemeni, pentru că este în prima săptămînă a Postul Mare, ziua de sărbătoare a Sfinților 40 de Mucenici a fost amînată pentru duminică, în cazul în care nu a fost serbată duminica trecută. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!