Sfinții români din Calendarul Creștin-Ortodox

Cel mai mare număr de sfinți naționali din calendar provin din zona Ardealului, care au suferit și au pierit apărîndu-și credința. Cu toate glasurile autorizate din rîndul credincioșilor, ale clericilor și ale telogilor, Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a făcut începutul canonizării sfinților români abia în anul 1950, cînd s-a hotărît introducerea în calendar a Sfinților Ioan Valahul, Ioan de la Rîșca, Iosif cel Nou de la Partoș, Ilie Iorest și Sava Brancovici, Visarion Sarai șI Sofronie din Cioara, Oprea Nicolae și Calinic de la Cernica. Tot de la această dată s-a generalizat cinstirea, în toată Biserica românească, a unor sfinți mai vechi, de origine străină, ale căror moaște au fost aduse și se păstrează întregi în țara noastră: Sf. Filofteia, Cuviosul Nicodim cel Sfinție de la Tismana, Sfîntul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, Cuviosul Grigorie Decapolitul, Cuvioasa Paraschiva, Cuviosul Dimitrie cel Nou, la care se adaugă mucenicii Zoticos, Attalos, Kamasis și Filippos.

În 20 iunie 1992, Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat alți sfinți români: Sfîntul cuvios Ioan de la Prislop, sfîntul ierarh Antim Ivireanul, sfinții mucenici și mărturisitori Moise Măcinic din Sibiel și Ioan din Galeș, sfîntul cuvios Daniel Sihastru, sfîntul cuvios Gherman din Dobrogea, sfîntul ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș, sfîntul ierarh Ghelasie de la Rîmeț, sfîntul ierarh Leontie de la Rădăuți, credinciosul voievod Ștefan cel Mare și Sfînt, sfîntul cuvios Ioan-Iacob Hozevitul, sfînta cuvioasă Teodora de la Sihla, sfinții martiri Constantin Vodă Brîncoveanu cu cei patru fii: Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache.

„Prin începutul canonizării sfinților români, care va fi urmat, deisgur, de canonizarea altor sfinți, se dă în același timp o replică acelor crecuri catolice și protestante, care susțin că Biserica Ortodoxă, încremenită în formalismul cultului ei, n-ar mai fi capabilă să ofere credincioșilor climatul și posibilitatea trăirii unei vieți de înaltă spiritualitate , care să rodească sfinți”, a afirmat teologul Isidor Tudoran. (Constantin GHERASIM)