SIF Moldova a cerut falimentul la 37 de firme din portofoliu

Redacția Ziarul de Bacău

Societatea de Investiții Financiare Moldova Bacău s-a aflat, în primul semestru al anului, în calitate de reclamantă în 42 de dosare în care a solicitat reorganizarea judiciară și falimentul unor firme aflate în portofoliul său. Dintre acestea, doar unul a fost pus pe rol în acest an, iar altele cinci au fost deja soluționate.

Recuperarea creanțelor din firmele aflate în faliment nu este un lucru tocmai ușor, mai ales dacă sumele sînt mari. Numai de la cele cinci societăți ale căror dosare de declarare a falimentului au fost soluționate, SIF Moldova a avut de recuperat creanțe în valoare de peste șase miliarde de lei și 300.000 de mărci germane (cauzele fiind foarte vechi). Aceste firme au fost Avicom Oprișenești, Marimex și Relona Trans din Bacău, Moldova Botoșani și Sere Solarii Bîrlad. Cea mai mare creanță s-a înregistrat la Avicola Oprișenești – 5,4 miliarde de lei. „SIF Moldova – spune în Raportul pe semestru întîi al societății președintele Alexandru Matei – și-a realizat creanța doar la Moldova Botoșani, unde a fost recuperată integral. În cazul celorlalte dosare de faliment, recuperarea debitelor este destul de greoaie, ca urmare a lipsei activelor și a calității noastre de creditor chirografar (creditor care are prioritate în fața altor creditori în situația lichidării unei companii), în majoritatea cazurilor”. Soluția la care se mai poate apela și la care a recurs și SIF 2 Bacău vizează atragerea răspunderii patrimoniale personale a foștilor administratori ai firmelor falite. Dar, aceștia nu atîta avere pentru a fi executați, ceea ce face imposibilă realizarea creanței.

Taxele de timbru îți taie cheful de judecată

„În cazul cererilor de atragere a răspunderii persoanale – a mai precizat Alexandru Matei -, o atitudine de care s-a lovit societatea noastră este că unele instanțe impun timbrarea acțiunii la valoare. Iar unele acțiuni presupun un debit destul de mare, adesea de ordinul sutelor de milioane. Or, avînd în vedere că societatea noastră este deja prejudiciată prin nerealizarea creanței, ar fi absolut inutil a se achita o taxă de timbru în cuantum ridicat în condițiile în care nici măcar această sumă nu ar fi recuperată, fără a mai vorbi de realizarea efectivă a creanței”. Numai în cazul cererii formulate de SIFMoldova împotriva fostului administrator al SC Best București, Liviu Tudor, pentru 1.250.000 de dolari, soluția pronunțată de Curtea de Apel Bacău a fost aceea de anulare a recursului promovat de SIF Moldova împotriva sentinței prin care judecătorul sindic a respins acțiunea în fond, în condițiile în care instanța cerea timbrarea cererii cu o taxă de aproximativ 300 de milioane de lei.

Sînt la rînd Onedil și Prodbac

SIF Moldova a promovat șase acțiuni de acest gen, din care unele au fost soluționate în favoarea ei. De la fostele Cona Impex și Genexim Bacău pretențiile ridicate de SIF sînt de 121.335 euro, respectiv 200.000 de dolari, iar executarea silită este în curs de soluționare.

Celelalte dosare aflate pe rol sînt în curs de soluționare, în diferite stadii, iar în perioada imediat următoare SIF Moldova va încerca să declanșeze procedura la două societăți la care debitele sînt destul de mari: Onedil Onești și Prodbac Bacău. Alte nume de pe listă, ale unor firme din Bacău, sînt fie deja uitate, fie prea puțin cunoscute. Cine își mai aduce aminte de Enos Com Bacău, Sorizo Impex Căiuți, Symbol El Bacău sau Trans Europa Bacău. Dar despre Bankcoop, Prodbac sau Onedil Onești – da. (Petru DONE)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.