Sinaxar ortodox: Sfînta Muceniță Achilina

Sinaxar roman-catolic: Sfîntul Anton de Padova

Creștinul, cîtă vreme este în viața aceasta, este dator să se îngrijească de viața lui cea veșnică, pînă în ziua cea din urmă, căci, dacă se va lenevi, va alerga în zadar, și cînd se va sfîrși drumul, va duce roadele ostenelilor sale în cer, ca și lucrătorul de pămînt. Iar acolo se va face bucurie și veselie îngerilor. Nimeni să nu se trîndăvească sau să se sperie de ispite. Ci, cel tare, să sprijinească pe cel neputincios. Cel harnic să mîngîie pe cel puțin la suflet și cel ce se trezește, să deștepte pe cel biruit de somn. Cel așezat, să sfătuiască pe cel fără de așezare și cel înfrînat să-l certe pe cel fără de rînduială. Și, așa, unii pe alții să ne întărim într-un cuget, să rușinăm, biruindu-l, pe potrivnicul nostru. Să slăvim pe Dumnezeu și să-i veselim pe Sfinții îngeri și pe cei ce ne văd și pe cei ce aud despre noi, să-i zidim, în Hristos, Mîntuitorul nostru. Că, precum este tabăra Sfinților îngeri este și mulțimea creștinilor, cînd au, totdeauna, mintea lor la Dumnezeu. Și, precum e mierea și fagurul în gură, așa-i și răspunsul cu dragoste al creștinului față de aproapele său. Precum apa rece, în vreme de arșiță, este pentru cel însetat, așa este și cuvîntul de mîngîiere al creștinului, la necaz. Precum dă cineva mîna celui căzut și-l ridică pe el, așa ridică cuvîntul îndemnării și al adevărului sufletului cel trîndav și leneș. De asemenea, așa cum este sămînța bună și bine odrăslită în pămînt gras, așa sînt și gîndurile bune în sufletul creștinului.
Este trebuință de multă atenție, ca să nu fim furați de minciună. Mințind, nimeni nu se face părtaș lui Dumnezeu și mincinosul este străin de El. Căci este scris: «Toată minciuna de la diavolul este». Așadar, Sfînta Scriptură pe diavolul îl numește mincinos. Căci adevărul este Dumnezeu, că însuși zice: «Eu sînt Calea,
Adevărul și Viața». în schimb, de voim, să ne mîntuim cu adevărat, sîntem datori să iubim adevărul, cu toată puterea și cu toată sîrguința și să ne păzim de toată minciuna, ca nimic să nu ne despartă de adevăr și de viață. Trebuie să știți că sînt însă trei osebiri și feluri de minciună. Este minciuna de gînd, este cel ce minte cu cuvîntul, este încă și cel ce și cu viața lui minte. Cel ce minte, din gîndul său este cel ce primește păreri. De vede pe cineva grăind cu aproapele său, gîndește și zice: «De mine grăiesc». Iar de va lăsa vorba, iarăși gîndește: «Pentru mine au lăsat vorba». Și toate le minte cu gîndul. Gîndește de asemeni și la clevetiri de bătaie, de osîndire, de a face război. Că nu poate pomul rău să facă roade bune. Iar dacă voiești cu adevărat a te îndrepta pe tine însuți, pune începătură de pocăință și nu te tulbura.” (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!