Sinaxar ortodox: Sfînta Muceniță Anastasia, vindecătoarea de răni

Sinaxar romano-catolic: Sfînta Francisca Xaveria Cabrini

Războiul se aprinde abia atunci cînd dorim să părăsim păcatele și să mergem pe calea lui Dumnezeu. Atunci cînd vrem să dezrobim fiecare parte a sufletului nostru din amăgirea diavolului și
să le unim iarăși precum le avea Adam în Rai și să vedem pe Tatăl Nostru, atunci se stîrnesc împotriva noastră toate urgiile iadului. Toată strădania diavolului este să desfacă sufletul nostru de
dragostea lui Dumnezeu și să-l lege de orice altceva, în afară de Dumnezeu. De aceea întinde celor trei puteri ale sufletului nostru (puterea rațională, puterea mînioasă și puterea poftitoare) ispite,
aducînd momeli plăcute, potrivite cu fiecare putere sufletească în parte. în același timp, trupul este pus să împlinească lucrul și să le facă mereu. Vrea adică să iubim plăcerea, știind vrăjmașul că
aceasta stinge iubirea de Dumnezeu. Pofta sau voința o înconvoaie spre trup și spre lume, întunecînd mintea cu plăceri păcătoase. Cugetarea, care după fire, se întinde ca un arc către dragostea dumnezeiască, diavolul o aprinde ca o săgeată contra firii și o trimite, ca pe niște fulgere, în obrazul fraților și împotriva lui Dumnezeu, blestemînd și înjurînd și dîndu-le lui (dracului) pe toate și pe sine însuși, chiar și moarte de om făcînd. Iar pe sărmana minte care, după fire, este oglindirea sau răsfrîngerea lui Dumnezeu, tronul lui Dumnezeu în om, locul cel mai sfînt al său, fie că o întunecă, fie că o aprinde, fie că o sfarmă, punînd idolul păcatului într-însa sau urîciunea pustiirii în locul cel sfînt.ea dumnezeiască, diavo

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!