Sinaxar ortodox: Sfîntul Ștefan cel Nou Mărturisitorul

Sinaxar romano-catolic: Sfîntul Iacob din Marche

Un creștin cu viață bună a bătut la ușa Mîntuitorului să-i deschidă. Și a întrebat: „Cine este acolo?” „Un creștin iubitor al Tău”. „Nu se poate. Nu ești pregătit. Nu-ți deschid!” S-a frămîntat creștinul în sinea lui: „Care ar putea să fie motivul pentru care nu mi-a deschis?” Și, frămîntîndu-se, a intrat într-o smerenie autentică, căci nu e ușor să te frămînți cînd nu te primește Hristos, mai ales pentru un om care crede și trăiește în Hristos, cu nădejdea veșniciei alături de Hristos. Și s-a dus smerit și a bătut la ușă. „Cine este acolo?” „Tu ești”, a zis credinciosul. Mîntuitorul i-a răspuns: „Dacă tu ești Eu, intră!”. Avea aceeași identitate cu El! Cum spune Sfîntul Simeon: „Dumnezeu se adună cu dumnezeii, după har”.
Trebuie să știm că niciodată un om smerit nu se vede smerit. Nu se vede, pentru că n-ar mai fi smerit. Precum spune un sfînt părinte în Pateric: „- Ce este smerenia, părinte?”; „- A te vedea pe tine sub toată făptura, fiule”. Făptură e și viermele, faptură e și cîinele. Cum ar putea fi ființa asta rațională sub toată făptura? Pentru că și viermele și oricare ființă știu precis ce vor: vor să trăiască. în sensul acesta se zbate, se încovoaie să ajungă existența vieții. Biologic, că e vierme.
„Fiți înțelepți ca șerpii”, spune Mîntuitorul, „și blînzi ca porumbeii”. De ce înțelept ca șarpele, care-i atît de odios între fiare, între animale? Pentru că șarpele își ferește capul. Să nu-l lovești la cap, că moare. Dacă îl lovești oriunde, nu piere.ință știu precis ce vor: vor să trăiască. în sensul acesta

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!